ANAF si Ministerul Finantelor - fraudulozitate, inexistenta, nulitate

Nu exista frauda mai mare in aceasta lume si realitate decat deturnarea si monopolizarea resurselor planetei (de-o potriva materiale si umane) de catre o retea de mafii comerciale camuflate in si activand prin asa zisele autoritati fiscale. Aceasta retea nu are culoare politica (indiferent prin ce mijlocitor actioneaza), nu are nationalitate (indiferent de unde se coordoneaza), nu are afinitati legale (privind respectarea unei conventii judiciare sau alteia). Mafia despre care vorbesc are insa nevoie de cateva ingrediente esentiale ca sa functioneze: investirea sa cu autoritate de catre cei care nu concep ca pot sa existe si in afara ei, lipsa de cunostinte si de mobilizare corespunzatoare a celor care decid sa i se impotriveasca si, nu in ultimul rand, un complex intreg de evenimente create special de mafie ca sa descurajeze si sa debusoleze pe cei care o contesta si se dezic de simbioza cu acest organism (adica pe cei ce refuza sa mai faca parte din realitatea ei, in afara careia mafia se straduieste sa convinga pe oricine si toti ca nu exista o alta realitate abordabila si fezabila).

Atunci cand hipnoza si frica de destrama, apar solutiile, de-o potriva menite si capabile sa arate falsitatea creatiei artificiale numite "sistem fiscal" (in fapt un sistem piramidal de imbogatire a unora putini prin subjugarea celor multi), precum si posibilitatea de a te lupta cu aceasta machavelica masinarie. In Romania, sistemul fiscal compus din organele sale represionare generic numite Ministerul Finantelor (fost "Minister al Finantelor Publice") si ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala) sunt mana drepta a colectarii fortate si frauduloase de bunastare din societate, totul prin intermediul celor care, mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza, de pe fotoliile de asa zisi functionari publici actioneaza de fapt ca si agenti-slugi ai unor puteri straine si subversive, aflate in conflict cu orice lege si constitutie, cu interesul public si cu interesul legitim privat, cu ordinea sociala si morala umana, puteri care aparent nu dau socoteala nimanui, dar devin totusi raspunzatoare fata de orice forma privata de responsabilizare a lor, odata aceasta comunicata si acceptata.

Pentru ca vremurile sunt de asa natura incat mafia despre care vorbesc este in acelasi timp mai puternica si mai vulnerabila decat oricand, am hotarat sa redau mai jos, in integralitate, instrumentul pe care l-am creat si folosit pentru a cenzura bratul acestei mafii care se ocupa cu fiscalitatea pretins publica, astfel incat un astfel de instrument sa poata fi referit sau adaptat si folosit de catre oricine doreste sa poarte la randul sau aceasta batalie de pe cea mai inalta si determinanta pozitie de pe care poate fi purtata: aceea privind dezinvestirea la nivel de mandat a unor forte oculte care de mai bine de 10.000 de ani au luat in posesie Pamantul iar acum incearca sa se inscauneze oficial la carma sa, prin fortarea la un nivel fara precedent a haosului si tiraniei, plecand de la furtul, deturnarea si monopolizarea a tot ce inseamna resursa materiala si umana.

Lucrarea care urmeaza este compusa din mai multe sectiuni-etape asezate in ordine, fiecare din ele reprezentand o piesa importanta in intreaga tesatura a lucrurilor.

Etapa 1:

Buna ziua

Numitul Eduard Cristian Irimia, in calitatea publica de cetatean al republicii constitutionale Romania si, in acest sens, detinator CNP xxxxxxxxxxxxx, cu adresa de email: eduard.irimia@gmail.com, in baza Legii 544/2001 va adresez cererea de informatii de interes public care urmeaza, pe care va rog sa o solutionati corect si complet, in interiorul termenului legal.

Astfel, in acord cu prevederile OUG 64/2007, doresc sa mi se comunice urmatoarele date privind datoria publica:

1. Care este suma totala reprezentand datoria publica a Romaniei azi, 1 Septembrie 2022 (de-o potriva cea guvernamentala si cea locala, conform Art. 2 pct. c din OUG 64/2007)?
2. Care sunt concret imprumuturile/ facilitatile acordate Romaniei care genereaza in prezent datoria publica in curs de achitare? Doresc sa stiu: valoarea fiecarui imprumut/ fiecarei facilitati, data contractarii, cine a contractat, de la cine s-a contractat, in baza carui act legal s-a contractat.
3. Care este dobanda practicata in cazul fiecarui produs financiar din cele care compun datoria publica actuala?
4. Care este termenul de achitare a fiecarei datorii (guvernamentale si locale) care compune datoria publica actuala?
5. Care sunt consecintele angajate in caz de neplata conform graficului pentru fiecare componenta a datoriei publice?

ATENTIE
Conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 544/2001, indiferent de institutia/ departamentul abilitat sa rezolve cererea mea, dvs. aveti obligatia sa inaintati catre structura competenta ceea ce considerati ca se impune pentru a solutiona cererea mea corect si complet:

Art. 24
În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.

IMPORTANT
În baza dispozițiilor Art. 20 alin. 4 şi 5 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va rog să-mi comunicați in scris, ca răspuns la mail, DE ÎNDATĂ ce aţi primit prezenta cerere facuta in baza Legii 544/2001, numărul de înregistrare a documentului.

Multumesc.

Eduard Irimia

------------------------------------------------------------------------------------

Bună ziua,

Referitor la solicitarea dumneavoastră înregistrată în Ministerul Finanţelor, Biroul de informare publică cu nr. 657742/2022, vă comunicăm următoarele:

Întrebarea 1: Care este suma totală reprezentând datoria publică a României azi, 1 septembrie 2022 (de-o potrivă guvernamentală și locală, conform Art.2 pct.c din OUG 64/2007)?

Conform datelor statistice publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor (MF), la sfârșitul lunii iulie 2022, nivelul datoriei publice calculat conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, este de 750,9 miliarde lei (54,7% din PIB), din care datoria publică guvernamentală reprezintă 732,1 miliarde lei (53,3% din PIB), iar datoria publică locală 18,8 miliarde lei (1,4% din PIB).

Statisticile privind datoria publică sunt publicate lunar pe website-ul instituției www.mfinante.gov.ro, Secțiunea „Datorie Publică” – Statistici și prezentări.

Întrebarea 2: Care sunt concret împrumuturile/ facilitățile acordate României care generează în prezent datoria publică în curs de achitare? Doresc să știu: valoarea ficărui împrumut/ fiecărei facilități, data contractarii, cine a contractat, de la cine s-a contractat, în baza cărui act legal s-a contractat.

Răspuns:

Potrivit legislației în vigoare privind datoria publică Art. 3.2.1 din HG nr. 1470/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare , MF este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, în principal, pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat prin lege de către Parlamentul României pentru anul în curs, precum și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu. Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2022-2024 poate fi consultată pe website-ul instituției www.mfinante.gov.ro la secțiunea Datorie Publică/Strategie, prin utilizarea unei game variate de instrumente, respectiv:

a) titluri de stat lansate pe pieţele internaţionale și pe piaţa internă, fie pe piaţa interbancară supravegheată de către Banca Naţională a României şi/sau pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. şi supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fie cele lansate pentru populaţie prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, subunităţilor poştale din reţeaua Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. şi instituţiilor de credit, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;

c) împrumuturi de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organisme financiare internaţionale;

d) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;

g) instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);

i) împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L53 din 23 februarie 2002;

La sfârșitul lunii iulie, cca 72% din total datorie publică este contractată prin titluri de stat lansate pe piața internă interbancară prin intermediul licitațiilor organizate periodic de Banca Națională a României, titluri de stat (euroobligațiuni) lansate pe piețele externe prin intermediul unui sindicat de bănci selectat pentru fiecare tranzacție în parte, precum și titluri de stat lansate pentru populație prin intermediul programelor TEZAUR și FIDELIS. La acestea se adaugă împrumuturile contractate, în principal, de la instituții financiare internaționale (Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții, FMI, Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltare, etc.) în scopul finanțării unor programe/politici de dezvoltare specifice.

Întrebarea 3: Care este dobânda practicată în cazul fiecărui produs financiar din cele care compun datoria publică actuală?

Informații privind termenii financiari ai titlurilor de stat pot fi accesate pe site-ul instituției www.mfinante.gov.ro:
- titluri de stat pe piața internă - Secțiunea Titluri de stat - Piața internă - Piața primară-Titluri de stat în circulație;
- titluri de stat pe piața externă - Secțiunea Titluri de stat - Piața externă - Titluri de stat internaționale în circulație;
- titluri de stat pentru populație - Secțiunea Titluri de stat pentru populație - Subscrieri realizate prin TEZAUR și FIDELIS;

Întrebarea 4: Care este termenul de achitare a fiecarei datorii (guvernamentale și locale) care compun datoria actuală?

Întrebarea 5: Care sunt consecințele angajate în caz de neplată conform graficului pentru fiecare componentă a datoriei publice?

În conformitate cu art. 5 alin.(1) și (2) din OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligație a statului necondiționată si irevocabilă de plata a capitalului, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente finanțărilor rambursabile angajate sau garantate. În vederea plății serviciului datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanțelor beneficiază de autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.

------------------------------------------------------------------------------------

Buna ziua

Numitul Eduard Cristian Irimia, in calitatea publica de cetatean al republicii constitutionale Romania si, in acest sens, detinator CNP xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu adresa de email eduard.irimia@gmail.com si adresa postala de corespondenta Bucuresti - xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, in baza Legii 544/2001 inaintez cererea de informatii de interes public care urmeaza, adresata de-o potriva Guvernului si Ministerului de Finante (catre care a fost directionata de catre Guvern solicitarea precedenta a mea, inregistrata la SGG sub nr. 20/25116/MN/2022 si la Ministerul de Finante sub nr. 657742/2022, aflata in directa conexiune cu aceasta).

Astfel, doresc sa mi se comunice:

Sectiunea 1

1.1. Documentul numit "Condiţiile generale aplicabile acordurilor de împrumut şi garanţie ale BIRD pentru împrumuturi într-o singura valuta" aferente Acordului de împrumut cu Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) privind ajustarea sectorului agricol, în suma de 350 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington la data de 1 iulie 1997, obiect al ORDONANTEI DE GUVERN nr. 13 din 7 august 1997.

1.2. Indicativul exact al Monitorului Oficial in care au fost publicate conditiile acordului de creditare anterior mentionat.

1.3. Istoricul creditului anterior mentionat: cand au intrat banii, unde, cum au fost folositi, de cine, cat s-a achitat din ei pana in prezent si in ce fel.

Sectiunea 2

2.1. Documentul reprezentand conditiile de acordare a împrumutului de 19,95 mld. de euro contractat prin acordul incheiat la data de 24.03.2009 cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

2.2. Actul oficial prin care a fost ratificat acordul (lege, OUG, OG, HG).

2.3. Indicativul exact al Monitorului Oficial in care a fost publicat actul oficial de ratificare si conditiile de acordare a creditului/ imprumutului/ facilitatii.

2.4. Istoricul creditului anterior mentionat: cand au intrat banii, de la cine, unde, cum au fost folositi, de catre cine, cat s-a achitat din ei si in ce fel.

Sectiunea 3

3.1. Documentul reprezentand conditiile de acordare a împrumutului de 600 milioane Euro pentru politici de dezvoltare (Development Policy Loan) contractat prin acordul incheiat la data de 19 iulie 2022 cu Banca Mondială (BM).

3.2. Actul oficial prin care a fost ratificat acordul (lege, OUG, OG, HG).

3.3. Indicativul exact al Monitorului Oficial in care a fost publicat actul de ratificare si conditiile de acordare a creditului/ imprumutului/ facilitatii.

3.4. Istoricul creditului anterior mentionat: cand au intrat banii, de la cine, unde, cum au fost folositi, de catre cine, cat s-a achitat din ei si in ce fel.

Sectiunea 4

4.1. Lista imprumuturilor in derulare contractate de la Uniunea Europeana in baza Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 332/2002. Doresc sa stiu pentru fiecare imprumut: valoarea contractata, cine a contractat, actele in baza carora s-a contractat, cand si unde s-au virat banii, de catre cine, cum s-au cheltuit, cat s-a rambursat si in ce conditii.

4.2. Care sunt bancile care au compus, respectiv compun piata interna interbancara a titlurilor de stat emise din 1990 pana in prezent? In cazul in care veti invoca faptul ca nu sunteti obligati sa le evidentiati, doresc lista completa a titlurilor, cu informatia privind bancile cumparatoare pentru fiecare titlu in parte.

4.3. Care este valoarea titlurilor de stat de pe piata interbancara achizitionate sau rascumparate de BNR din 1990 pana in prezent? In cazul in care veti invoca faptul ca nu sunteti obligati sa filtrati informatiile si sa calculati totalul in ceea ce priveste banca indicata, doresc lista completa a titlurilor, cu informatia privind banca si valoarea pentru fiecare titlu in parte.

Sectiunea 5

5.1. Documentatia completa aferenta titlurilor de stat ROJEC97WMUQ4 (lei) si ROE3GCPAFCP6 (euro) emise pentru piata interna interbancara.

5.2. Documentatia completa aferenta titlurilor de stat XS1892141620 (euro) si US77586TAC09 (dolari) emise pentru piata externa.

----------------------------

ATENTIE
Conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 544/2001, indiferent de institutia/ departamentul abilitat sa rezolve cererea mea, dvs. aveti obligatia sa inaintati catre structura competenta ceea ce considerati ca se impune pentru a solutiona cererea mea corect si complet:

Art. 24
În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.

IMPORTANT
În baza dispozițiilor Art. 20 alin. 4 şi 5 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va rog să-mi comunicați in scris, ca răspuns la mail, DE ÎNDATĂ ce aţi primit prezenta cerere facuta in baza Legii 544/2001, numărul de înregistrare a documentului.

MENTIUNE
Nu am o preferinta anume privind metoda de comunicare a raspunsului (electronica sau fizica), atata timp cat se asigura transmiterea tuturor informatiilor/ documentelor solicitate.

Multumesc.

Eduard Irimia

------------------------------------------------------------------------------------

Etapa a 2-a:

- Ministerul Finanţelor (MF)
Adresă fizică: b-dul Libertății, nr.16, sector 5, Bucureşti, România
Adresă electronică: registratura@mfinante.gov.ro

- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti (DGRFPB)
Adresă fizică: Str. Dr. Dimitrie D. Gerota nr. 13, sector 2, București, România
Adresă electronică: dgrfp.bucuresti@anaf.ro, Juridic.MB@anaf.ro

- Cîrciumaru Nicoleta-Mioara (conducătorul DGRFPB, activînd ca director general)

- Administrația Sectorului 3 a Finanțelor Publice (ASFP-3) - persoane fizice
Adresă fizică: Piaţa Alba-Iulia nr. 6, Bl. I 5, tronson 1+2, sector 3, București, România
Adresă electronică: relatii.publice.s3@anaf.ro, Marius.Androne.S3@anaf.ro

- Nicolae Cristian (conducătorul ASFP-3, activînd ca şef administraţie)
- Marius Androne (semnatarul pretenţiilor, activînd ca şi conducător al organului de executare)

Numitul Eduard Cristian Irimia, persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), cu domiciliul actual în Bucureşti xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (adresă de localizare fizică în teritoriu), email: eduard.irimia@gmail.com, deţinător CNP xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (deţinere avînd semnificaţia recunoscută şi acceptată de mine conform cu precizările care urmează),

..ca urmare a recepţionării în data de 07.04.2023 a Somaţiei nr. 408030058331675 din 24.03.2023 şi a Titlului Executoriu nr. 408030046602722 din 24.03.2023 continuînd sarabanda pretenţiilor comunicate anterior prin SOMAŢIA nr. 408030056652615 din 03.02.2022, TITLUL EXECUTORIU nr. 408030044894475 din 03.02.2022 şi adresa nr. 5569421 din 09.05.2022, înscrisuri ai căror autori, conform antetului de pe documente, sunt entităţile nominalizate mai sus, formulez în atenţia tuturor:

Notificare compusă din:
Aspecte generale, Reclamaţie de nelegalitate (Anexa 1) şi Condiţii contractuale (Anexa 2)

Aspecte generale
Organizaţiile nominalizate, respectiv persoanele nominalizate din structura lor, primesc prin intermediul acestui document o notificare care VIZEAZĂ mai multe aspecte cu privire la nederularea procesului administrativ-fiscal instituţional conform obligaţiilor legale impuse de legile publice în vigoare. În aceste condiţii, reclamaţia de nelegalitate (Anexa 1 – asimilată unei petiţii, conform OG 27/2002) care atacă pretenţiile nelegale dispuse prin documentele indicate, va fi soluţionată în spiritul şi litera legilor publice şi Constituţiei României, orice refuz privind soluţionarea sa favorabilă, în deplin acord cu ce s-a cerut, urmînd a fi motivat în fapt şi în drept, argumentativ şi obiectiv, în interiorul termenului de ordine publică alocat acestei proceduri şi aferent tuturor criticilor de netemeinicie şi nelegalitate comunicate. Odată rămasă nesoluţionată/ nejustificată/ neremediată (corespunzător sau deloc), lista de acte şi fapte din Anexa 1 devine mărturie, adică document oficial prin care organizaţiile nominalizate, în capacitatea lor privată, respectiv conducătorii nominalizaţi ai acestora, de asemenea în capacitate privată, recunosc şi îşi asumă în relaţie cu persoana privată Eduard Cristian Irimia faptele constatate, sub aspect de răspundere şi responsabilitate.

Ca efect al consemnării abaterilor de la lege şi Constituţie - atât în fapt cât şi în drept - se va fi atestat că structurile nominalizate şi conducătorii lor şi-au încălcat cu bună ştiinţă obligaţiile publice faţă de cetăţean şi republică prevăzute în jurământul fără a cărui angajare şi respectare investitura şi mandatul public oficial îsi pierd validitatea şi valabilitatea din punct de vedere legal. În aceste condiţii, cadrul contractual din Anexa 2, odată acceptat pe fondul derulării pe mai departe a lucrărilor tandemului organizaţii ↔ personal ce fac obiectul acestui contract, instituie clauze clare de nerespectare a condiţiilor legale de funcţionare, sub aspectul răspunderii private, materiale şi delictuale, pentru folosirea de false prerogative oficiale întru emiterea de false acte instituţionale.

Prima dintre obligaţiile trasate de legea publică în sarcina funcţionarilor publici din instituţiile administrative ale republicii constituţionale România este depunerea şi respectarea jurământului privind cariera de funcţionar.

Art. 54 din Constituţia României – Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

Art. 529 din Codul Administrativ
(4) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire în funcţia publică. Jurământul are următoarea formulă: „Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
(5) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (4) se consemnează în scris. Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică.

Neîndeplinirea obligaţiei imperative de ordine publică privind depunerea jurământului atrage nulitatea mandatului funcţionarului, întrucât echivalează cu inexistenţa contractului public dintre funcţionar şi societate, astfel cum obligă legile publice şi însăşi Constituţia României. Concomitent, orice încălcare a respectivului contract (jurământ) are din punct de vedere legal acelaşi efect, atâta timp cât executarea sa defectuoasă aduce atingere bunei credinţe, interesului general, ordinii publice sau bunelor moravuri.

Art. 1170 NCC
Părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă, atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot parcursul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.

Noul Cod Civil nu definește noțiunea de "ordine publică", însă conform H.G. nr. 1040/2010, ordinea publică este componenta securității naționale reprezentată de starea de legalitate, de echilibru și de pace socială, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor de drept și de conduită civică, ce permite exercitarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, precum și funcționarea structurilor specifice statului de drept.

Cât priveşte cerinţa "bunei-credinţe", aceasta are caracter de ordine publică, ceea ce înseamnă că orice contract - public sau privat - dovedit ca fiind încheiat sau executat fără bună credinţă în spaţiul juridic al republicii constituţionale România, este, pe de-o parte, lovit de nulitate absolută iar, pe de altă parte, generează răspundere materială/ delictuală pentru partea care l-a încheiat şi / sau executat astfel.

Prin urmare, în cazul neremedierii sau nedemontării în fapt şi în drept a tuturor constatărilor privind nelegalitatea şi neconstituţionalitatea faptelor şi actelor menţionate în Anexa 1 din prezenta Notificare, se atestă că organizaţiile şi membrii lor nu (mai) deţin în acest moment calitate legală oficială în republica constituţională, toate comunicările transmise şi măsurile dispuse din falsă calitate fiind nule de drept şi constituind un act de uzurpare de calităţi oficiale.

În ultima parte (Anexa 2), i se demonstrează instituţiilor şi funcţionarilor cărora mă adresez (cu ataşarea dovezilor) că au activat şi activează în calitatea primară de companie comercială cu domeniu de activitate administrativ-fiscală pe jurisdicţia constituţională.

Obiectul de activitate al organizaţiilor nominalizate - acela de foruri cu anumite competenţe administrativ-fiscale specifice unor instituţii publice ale republicii constituţionale - e reglementat prin legea publică să funcţioneze într-un anumit fel (şi în nici un alt fel). Prin urmare, dacă Anexa 1 este despre nerespectarea reglementărilor publice de exercitare a mandatului de funcţionar, respectiv de funcţionare a instituţiei administrativ-fiscale conduse/ reprezentate de acesta, Anexa 2, adresată structurilor şi personelor în capacitatea lor privată, leagă fiecare entitate de obiectul ei de activitate, sub aspectul responsabilizării entităţii din calitatea sa privată pentru modul în care îşi exercită atribuţiile în calitatea publică declarată şi asumată.

Funcţionarea în capacitatea publică a entităţii private nu permite acesteia nici o derogare de la obligaţiile asumate legal faţă de cetăţean, adică entitatea pretins funcţională pe jurisdicţia constituţională, ori este instituţia, respectiv conducătorul ei pentru toată lumea, conform legilor în vigoare din spaţiul juridic al republicii constituţionale, ori nu este pentru nimeni (adică e orice altceva). Nu există legislaţie pentru abordări selective şi subiective în sensul în care tu, instituţie şi funcţionar, poţi să respecţi (sau nu) ce vrei, când vrei, faţă de cine vrei, dacă vrei. Practic ori eşti o entitate comercială cu activitate administrativă pe jurisdicţia constituţională (însemnînd că eşti acea structură publică ce te pretinzi a fi pentru toată lumea şi te comporţi conform legii publice în raport cu fiecare şi toţi cetăţenii români), ori nu eşti deloc (adică nu eşti nimic pentru nimeni din categoria celor cu statutul de "cetăţeni ai republicii").

Exercitarea calităţii publice şi legalitatea exercitării ei sunt două lucruri diferite. Contractul privat din Anexa 2 vine să reglementeze acest aspect: exercitarea de către entitatea privată a mandatului său public este acceptabilă şi acceptată de persoana mea privată DOAR cu respectarea întocmai a condiţiilor de legalitate şi constituţionalitate, sub sancţiunea nulităţii absolute şi a răspunderii private materiale şi delictuale pentru actele şi faptele nelegale.

Cadrul contractual impus de mine ca răspuns la ilegalităţile semnalate şi neremediate este urmatorul: Anexa 2 - Condiţii contractuale (pag. 84 - pag. 99)

Cu alte cuvinte, tu, instituţie aministrativ-fiscală şi tu, funcţionar al acesteia, în calitate de persoane private în ficţiunea comercială globală, vreţi să jucaţi un rol în ficţiunea legală constituţională în care şi eu, persoană privată din ficţiunea comercială globală, sunt prezent de asemenea ca persoană publică, avînd statutul de cetăţean al republicii. Atâta timp cât eu, în calitatea mea publică, respect legile din ficţiunea legală constituţională, iar voi, în calitatea voastră publică, le respectaţi de asemenea, se numeşte că ne aflăm într-o relaţie contractuală mutuală, întocmită şi executată conform interesului legitim şi consensului părţilor, aşadar valabilă şi legală. Cât însă voi refuzaţi să faceţi ceea ce mandatul public vă impune să faceţi dar continuaţi să vă însuşiţi privilegiile funcţiei şi însăşi statutul, ieşiţi de sub contractul public oficial şi mă ofertaţi cu un contract în privat, prin care aşteptaţi de la mine să admit tacit sau explicit comportamentul nelegal ca instituţie şi funcţionar în spaţiul juridic constituţional.

Un astfel de context valorează OFERTĂ pentru mine, întrucât îmi oferă oportunitatea acceptării sau neacceptării exercitării peste persoana mea privată a unei pretinse autorităţi care nu se (mai) încadrează în ficţiunea legală constituţională, ci în altceva, iar de pe această altă poziţie doreşte ca eu să-i recunosc actele şi faptele de autoritate. Motiv pentru care, uzînd de statutul meu privat, aleg să răspund condiţionat (cu propria ofertă) la oferta privată care mi se face: nu doar că nu admit derogarea în condiţiile voastre (oricare ar fi acelea), ci vă impun, în cadrul Anexei 2 din prezenta, propriile mele condiţii în cazul în care chiar vreţi să derogaţi: vă costă 3.500.000 euro în solidar (plata cu banii), funcţia publică până la achitarea în termen de 30 de zile a sumei (plata cu statutul), dublarea sumei în caz de neachitare la termen (penalităţi în caz de neplată), consemnarea caracterului infracţional pentru asumarea şi exercitarea în fals a unui mandat public oficial (plata cu libertatea în cazul în care persoanele private corespunzătoare slujbaşului statal cu titlu de funcţionar nu satisfac cerinţele de plată şi autosuspendare aferente contractului comercial).

Faptul de a continua să lucreze ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat are pentru entităţile private nominalizate valoare de acceptare a contractului comercial aferent Anexei 2 din prezenta, căci prestarea de către X pentru Y a unui serviciu reprezentînd obiectul unui contract propus de Y lui X (în acest caz exercitarea frauduloasă a unor prerogative în regim de putere publică, taxabilă conform Anexei 2) înseamnă punerea în executare a contractului care are ca obiect prestarea serviciului în cauză, contractul executat fiind un contract acceptat. Cu alte cuvinte, din momentul în care, după recepţionarea prezentei notificări, conţinătoare a indiciilor de acte şi fapte nelegale, precum şi a condiţiilor mele de contractare, persoanele private nominalizate nu renunţă de facto la funcţia publică şi nici nu corectează/ contracarează actele şi faptele semnalate că sunt contrare Constituţiei şi legilor publice în vigoare, acest lucru echivalează cu ratificarea contractului privat dintre mine şi entităţile private nominalizate, contract ale cărui clauze privind neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor publice instituţionale aferente organizării statale constituţionale, sunt automat activate.

------------------------------------------------------------------------------------

(realizată din calitatea mea publică, aceea de cetăţean al republicii constituţionale România, în temeiul prevederilor legale în vigoare, nominalizate în cuprinsul anexei)

Prezenta reclamaţie de nelegalitate - asimilată drept o petiţie formulată în baza OG 27 / 2002 (privind activitatea de soluţionare a petiţiilor) şi în baza Art. 31 din Constituţie (privind dreptul meu de a fi corect informat de către autorităţi asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal) vine ca urmare a Somaţiei nr. 408030058331675 din 24.03.2023 şi a Titlului Executoriu nr. 408030046602722 din 24.03.2023 (în cuantum total de 5.049 lei), emise de ANAF în continuarea SOMAŢIEI nr. 408030056652615 din 03.02.2022 şi TITLULUI EXECUTORIU nr. 408030044894475 din 03.02.2022 (în cuantum total de 37.155 lei) actualizat în 16.03.2022 la o sumă mai mică, întrucât unele dintre pretenţii erau deja în executare, situaţia fiind detaliată în adresa nr. 5569421 din 09.05.2022, unde se face o trecere în revistă a tuturor pretenţiilor finaciare ale ANAF, în cuantum total de 42.205 lei la data respectivă. Totodată, la data de 25.02.2022, ANAF emite adresa nr. 5565246, indicînd provenineţa debitelor din titlul executoriu de 37.155 lei.

Toate înscrisurile au fost comunicate la adresa mea de domiciliu prin scrisoare poştală cu confirmare de primire, cele două adrese cu detalieri şi explicitări fiind transmise şi electronic.

Reclamaţia de nelegalitate care urmează este adresată atât persoanei semnatare şi structurii direct emitente, ASFP-3 şi numitul Marius Androne, cât şi tuturor co-autorilor acestor acte, adică structurile menţionate în antetul documentelor ca şi co-emitenţi ai înscrisurilor: DGRFPB, ANAF, MF, răspunzătoare prin intermediul conducătorilor lor pentru ceea ce au girat şi pretind.

Prin prezenta reclamaţie administrativă urmăresc să obţin soluţionarea problemei nelegalităţii actelor şi faptelor ANAF, însemnînd:

Iată explicitarea prin intermediul adresei ANAF nr. 5565246 din 25.02.2022 a debitelor menţionate în titlul executoriu de 37.155 lei:

Iată explicitarea prin intermediul adresei ANAF nr. 5569421 din 09.05.2022 a situaţiei tuturor pretenţiilor fiscale ale ANAF de la momentul respectiv, în cuantum total de 42.205 lei:

Iată acum problemele de netemeinicie şi nelegalitate aferente pretenţiilor comunicate:

1. Inexistenţa titlurilor de creanţă (ca bază legală primordială a oricăreia şi tuturor pretenţiilor), avînd în vedere că ANAF nu deţine declaraţiile de venit în temeiul cărora spune că emite pretenţiile din titlurile executorii

Concret, pentru anii 2012-2019 aferent cărora ANAF calculează şi emite pretenţii de datorie imputate PFA-ului meu prin intermediul titlurilor executorii pe care le-am arătat mai sus (PFA-ul fiind radiat în Martie 2019), la cerere ANAF mi-a comunicat într-o formă tehnoredactată de mine şi/sau însoţită de semnătura mea doar declaraţiile de venit aferente anilor 2016 şi 2017, spunînd că nu are declaraţia din 2015, trecînd sub tăcere inexistenţa declaraţiilor din anii 2012-2014 (în locul cărora mi-a transmis nişte decizii de impunere), iar pentru 2018-2019 mi-a comunicat o Declaraţie Unică de 15 pagini într-o formă necompletată de mine şi nici semnată de mine olograf sau electronic, fapt care o califică drept o hârtie fără valoare şi în nici un caz un document fiscal cu titlu de creanţă.

Iată mai exact ce mi-a comunicat ANAF la cererea de informaţii cu privire la titlurile de creanţă aferent anilor 2012-2019, ulterior ne mai existînd nici o revenire pe acest subiect:

Iată prima şi ultima pagină din declaraţia 2018-2019, document electronic pe care ANAF mi l-a transmis în integralitate nesemnat, nefăcînd dovada că l-am redactat eu (cu atât mai mult sub această formă) dar atribuindu-mi-l ca înscris autentic cu titlu de creanţă..

Se confirmă aşadar că declaraţiile de venit cu titlu de creanţă aferente anilor 2012-2015 lipsesc complet, în timp ce anii 2018-2019 se bazează pe o declaraţie unică generată de calculator dar neînsoţită de nici un element distinctiv prin care să-mi poată fi atribuită, aşadar lipsită de orice valoare juridică şi putere legală. Singurele declaraţii care se confirmă sub aspectul existenţei lor materiale şi autenticităţii lor sunt declaraţiile pe anii 2016 şi 2017, iar ele nu bat cu o mulţime de pretenţii din cele emise de ANAF.

2. Neredactarea documentelor cu titlu de pretenţie într-o formă legal valabilă este generatoare de NULITATE ABSOLUTĂ, făcîndu-le, pe cale de consecinţă, inexistente în spaţiul juridic al republicii.

Pe documentele care mi-au fost comunicate prin poştă şi pe mail apar trecute următoarele entităţi ca şi autoritate emitentă (în mod direct sau indirect) a respectivelor acte (conform datelor de pe plicuri, din antete şi de pe sigiliile/ ştampilele aplicate), citez:

În aceleaşi documente apar trecute următoarele entităţi ca pretinse unităţi administrativ-teritoriale, citez:

Şi tot în documentele transmise apar trecute următoarele entităţi ca pretinse persoane fizice identificate şi identificabile conform legislaţiei în vigoare, citez:

Conform Art. 13 din Constituţie: "În România, limba oficială este limba română."

Conform Art. 1 alin. 5 din Constituţie: "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

Cum am scris eu că mă numesc pe Declarţiile de venit din 2016 şi 2017 ataşate mai sus? EDUARD CRISTIAN sau Eduard Cristian? Am scris corect gramatical şi legal, cu iniţială majusculă, nu CU MAJUSCULE. Rezultă de aici că voi v-aţi permis în mod tacit şi unilateral să mă rebotezaţi şi să mă prezumaţi a fi altcineva decât sunt.

Iată cum ar trebui să se raporteze în scris entităţile nominalizate mai sus la statutul lor oficial pretins public (şi nu la nişte coduri comerciale internaţionale - scrise integral în majuscule - purtătoare de statute inexistente în spaţiul juridic al republicii):

Prin urmare documentele transmise nu pot fi considerate acte legale de autoritate sub această formă, vizîndu-mă pe mine şi pe oricare alt subiect de drept cu statutul de cetăţeni ai republicii printr-o astfel de adresare/ nominalizare/ identificare/ legitimare. Ele sunt NULE ABSOLUT din acest punct de vedere şi purtătoare de 0 (zero) efecte juridice.

3. Funcţionarii ANAF nominalizaţi trebuie să poată demonstra că ocupă legal fotoliul de funcţionar

Asta înseamnă că funcţionarii ANAF nominalizaţi (Heiuş, Cîrciumaru, Cristian şi Androne) trebuie să demonstreze:

Art. 390 din Codul Administrativ - Funcţionarii publici de conducere
(1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii publice:
a) director general din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora, cu excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari;
b) director general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
c) director din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1), precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
d) director adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1), precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;
e) director executiv din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (2) şi (3), precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;
f) director executiv adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (2) şi (3), precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;
g) şef serviciu din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385, precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acesteia;
h) şef birou din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385, precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acesteia.

Art. 473 din Codul Administrativ - Numirea în funcţii publice
Numirea în funcţii publice se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, de persoana care are competenţa legală de numire în condiţiile unor acte normative specifice, prin act administrativ emis în termenele şi în condiţiile legii, pe baza rezultatelor concursului.

Art. 529 din Codul Administrativ - Actul administrativ de numire în funcţia publică
(1) Actul administrativ de numire în funcţia publică trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) temeiul legal al numirii, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale, precum şi a actelor doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;
b) temeiul legal al stabilirii drepturilor salariale, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale;
c) numele şi prenumele funcţionarului public;
d) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi, după caz, grad profesional;
e) perioada pentru care se dispune numirea în funcţia publică;
f) data de la care urmează să exercite funcţia publică;
g) drepturile salariale;
h) locul de desfăşurare a activităţii;
i) durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întreagă sau raport de serviciu cu timp parţial.
(2) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.
(4) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire în funcţia publică. Jurământul are următoarea formulă: „Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

(5) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (4) se consemnează în scris. Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică.

Art. 369 din Codul Administrativ – Înfiinţarea de funcţii publice în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice
Autorităţile şi instituţiile publice în cadrul cărora sunt înfiinţate funcţii publice sunt:
a) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice centrale, inclusiv autorităţi administrative autonome prevăzute de Constituţie sau înfiinţate prin lege organică;
b) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice locale;
c) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
d) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
e) structurile autorităţii judecătoreşti.

Art. 11 din Legea 24/2000
(1) În vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.
(3) Legile se publică imediat după promulgare, însoțite de actul prin care au fost promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publică sub semnătura președinților celor două Camere.
(4) Ordonanțele și hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de primul-ministru și contrasemnate de miniștrii care au obligația să le pună în executare.
(5) Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de emitent.

În cadrul acestui punct din reclamaţia de nelegalitate, SOLICIT funcţionarilor ANAF nominalizaţi să furnizeze informaţia (nr. document cu dată certă) şi dovada (copie conform cu originalul) în ceea ce priveşte:

2. actul normativ de înfiinţare a funcţiilor şi posturilor ocupate, cu indicarea Monitorului Oficial în care a fost publicat,

Învederez pe această cale celor 4 structuri perceptoare nominalizate şi conducătorilor din cadrul acestora că informaţiile cerute de mine nu reprezintă date cu caracter personal şi nici informaţii clasificate, întrucât privesc capacitatea de exercitare a unei funcţii publice şi eventuale încălcări ale legii (săvârşite în cazul exercitării de autoritate publică fără actele care să ateste deţinerea ei potrivit legilor şi Constituţiei).

Art. 13 din Legea 544/2001
Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și CONSTITUIE informații de interes public.

Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.

În practică, tăinuirea dovezilor cerute de mine cu titlu de informaţii de interes public, favorizează, în interiorul ANAF, prezenţa şi persistenţa situaţiilor de tip cartel infracţional:

De ce spun CARTEL? Pentru că ne dăm seama cu toţii, noi, cei care urmărim din afară toate aceste poveşti de groază, că nu s-ar fi putut ajunge la un astfel de blocaj (ca multe altele de altfel) dacă nu ar fi existat nenumărate complicităţi din interior, mergînd până la cel mai înalt nivel decizional, pe linia cărora s-a încurajat, s-a perpetuat şi s-a muşamalizat existenţa situaţiilor nelegale, disfuncţionale, eminamente infracţionale, într-atât de grave (ca fenomen instituţional şi social) încât a devenit o realitate factuală - facilitată de golanii şi golăniile de acest gen - subminarea statului de drept, a siguranţei naţionale, a interesului public şi a interesului legitim privat.

Nu în ultimul rând, învederez celor 4 structuri perceptoare nominalizate şi conducătorilor din cadrul acestora că nici un act administrativ (hotărâre, dispoziţie, ordin, îndrumare, decizie, circulantă, volantă) nu poate suprascrie o lege ca să hotărască mai apoi altceva, în contradictoriu cu legea, căci actele administrative sunt acte emise în executarea legilor, subsumate autoritătii administrative (adică executive), care nu se poate substitui celei legislative, conform Art. 1 alin. 4 din Constituţie (privind principiul separaţiei puterilor în stat):

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democrţtiei constituţionale.

Prin urmare în cazul în care veţi invoca nu ştiu ce ordin intern ca sa nu daţi documentele cerute (pretextînd că sunt confidenţiale pentru că aşa a decis nu ştiu care şefuleţ obscur printr-o dispoziţie internă), se va consemna ilegalitatea în formă continuată a practicilor instituţionale din cadrul ANAF, sub aspectul acelor şi faptelor contradictorii cu legile publice şi Constituţia republicii.

4. Inexistenţa în drept a instituţiilor/autorităţilor emitente, adică ANAF şi MINSITERUL FINANŢELOR

Concret, atât ANAF cât şi MINISTERUL FINANŢELOR ar trebui să aibă acte legal valabile de înfiinţare ca persoană juridică de drept public, precum şi acte legal valabile de organizare şi funcţionare.

Ei, bine, nu doar că nu deţin aceste acte (corespunzător sau deloc), dar nici aşa zisele autorităţi reglementatoare ale acestor două aşa zise autorităţi administrativ-fiscale nu au acte legal valabile de înfiinţare şi/sau de organizare şi funcţionare (adică nici GUVERNUL ROMÂNIEI şi nici SENATUL sau CAMERA DEPUTAŢILOR).

Să o luăm pe rând şi metodic, pentru că e mult de demonstrat şi de consemnat..

Aici, in ceea ce priveste ANAF, discutam de urmatoarele aspecte de inexistenta juridica:

4.1.1. OG 86/2003 de înfiinţare ANAF a fost adoptată neconstituţional şi este nulă de drept

In primul rând doresc să se consemneze în acest sens răspunsul care mi-a fost transmis de şefa DGRFPB, numita Cîrciumaru Nicoleta Mioara, ca răspuns la interpelarea mea privind actele de înfiinţare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF):

Practic mi se indică pe post de bază legală a existenţei ANAF (în spaţiul juridic al republicii) OG 86/2003 ca şi act de înfiinţare, nominalizandu-se în acest sens Art. 18 alin. 1.

Motivele de nelegalitate şi neconstituţionalitate cu acest act sunt multiple..

În sistemul constituţional actual, administraţia publică centrală de specialitate este compusă din ministere (care se organizează numai în subordinea Guvernului), organe de specialitate în subordinea Guvernului, organe de specialitate în subordinea ministerelor şi autorităţi administrative autonome.

ANAF, organ de specialitate al administraţiei publice centrale (conform Art. 18 alin. 1 din OG 86/2003), a fost înființat în subordinea MFP (Ministerului Finanţelor Publice), actualul MF.
Potrivit cadrului normativ în vigoare, la momentul înființării ANAF (2003), Legea nr. 90 din 26 Martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor prevedea următoarele:

Articolul 11
În realizarea funcţiilor sale Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
o) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;

Articolul 42
Ministerele pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curţii de Conturi.

Guvernul, deși era împuternicit prin lege, potrivit Art. 117 alin. 2) din Constituție, să înființeze organe de specialitate în subordinea sa, a încălcat dispozițiile Legii nr. 90/2001, înființând ANAF în subordinea unui minister, ignorând, astfel, principiul autonomiei ministeriale.

După cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor Art. 11 lit. o) și Art. 42 din Legea nr. 90/2001, există două ipoteze de înființare a organelor de specialitate:
- fie Guvernul înființează organe de specialitate în subordinea sa;
- fie Ministerele înființează organe de specialitate în subordinea lor.

Altfel spus, cele două ipoteze se exclud reciproc, nefiind admis ca Guvernul să uziteze de ambele împuterniciri și să înființeze organe de specialitate atât în subordinea sa, cât și în subordinea ministerelor.

În plan organizatoric al executivului, Guvernul își poate înființa si subordona ministerele și organele de specialitate proprii, în timp ce ministerele, la rândul lor, au o competență și abilitare proprie de a înființa și subordona organe de specialitate pentru realizarea sarcinilor specifice ce le revin.

Au fost astfel încălcate dispozițiile art. 1 alin. 5) din Constituție (obligativitatea respectării legilor) prin raportare la Art. 11 lit. o) și Art. 42 din Legea nr. 90/2001.

Art. 117 alin. 2 din Constituție şi Art. 42 din Legea nr. 90/2001 impuneau ca Guvernul și Ministerele să solicite avizul conform al Curții de Conturi dacă doresc înființarea unor organe ale administrației publice de specialitate. Specificitatea avizului, după cum s-a reținut în doctrină și jurisprudență, este aceea că organele administrative nu doar că sunt obligate să-l solicite, ci să și să ţină cont de observațiile din cuprinsul acestuia. Ori Guvernul, la momentul emiterii Ordonanței nu a solicitat și nici nu a obținut avizul Curții de Conturi (conform adresei nr. 37398 din 27.04.2022 a Curţii de Conturi care certifică acest lucru), fiind deci încălcate prevederile art. 117 alin. 2) din Constituție, precum și art. 1 alin. 5) din Constituție care consacră principiul obligativității legilor, prin raportare prevederile art. 11 lit. o) din Legea nr. 90/2001.

Referitor la avizul Curţii de Conturi, instanţa de contencios constituţional a statuat că acesta constituie o condiţie de legalitate de rang constituţional, pentru actele proprii ale guvernului/ ministerelor, adoptate în temeiul Art. 117 alin. (2) din Constituţie (Decizia nr. 1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009).

Relevant în acest sens este ultimul paragraf din cadrul aliniatului 1 al deciziei, în care CCR statuează că, citez: "avizul Curţii de Conturi prevăzut de acest text constituie o condiţie de legalitate de rang constituţional, pentru actele proprii ale Guvernului (ministerelor) adoptate în temeiul art. 117 alin. (2) din Constituţie".

Ei bine, iată ce spune Curtea de Conturi în ceea ce priveşte procedura de avizare în cazul ANAF:

Motivul nr. 3: Au fost încălcate dispozițiile Art. 141 din Constituție prin raportare la Art. 2 din Legea 248/2013 în ceea ce priveşte nesolicitarea avizului Consiliului Economic şi Social.

Întrucât OG-ul prin care s-a înfiinţat ANAF intervine cu reglementări în domeniul financiar (aşa cum ne spune chiar titlul său), avizul Consiliului Economic şi Social se impunea cerut, conform competenţei sale de avizare în acest domeniu (conferită prin Art. 2 din Legea nr. 248/2013).

Pentru a clarifica lucrurile am solicitat informatia la Coniliul Economic si Social:

Răspunsul CES arată că avizul a fost obţinut la 2 luni după adoptarea ordonanţei:

Avînd în vedere că CES are la dispoziţie un termen de maxim de 10 zile lucrătoare ca să răspundă cu aviz favorabil sau nefavorabil cererii de avizare cu care a fost investit (conform Art. 7 alin. 1 din Legea 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social), deducem că cererea de avizare nu putea fi mai veche de 2 săptămâni, ceea ce înseamnă că Guvernul a cerut avizul la o lună şi jumătate de la momentul adoptării ordonanţei, actul normativ fiind adoptat fără aviz. Ori acest lucru e neconstituţinal şi conduce pe cale de consecinţă la inexistenţa juridică a ordonanţei. Cat despre HG 520/2013 (privind organizarea si functionarea ANAF), nici un cuvant, adica nici o procedura existenta privind avizarea de catre CES.

Să vedem ce spune si Curtea Constituţională despre aspectul în cauză. În acest sens nu trebuie să ne uităm mai departe de anul 2019, când, prin Decizia 139 din 13 Martie 2019, CCR a statuat următoarele:

(3) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.

(4) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

Art. 4 din Legea 73/1993 (pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ)

(3) Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.

(4) Avizul va fi dat înăuntrul termenului solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de 10 zile în cazul proiectelor cu procedură obişnuită şi de 2 zile în cazul celor cu procedură de urgenţă. Pentru ordonanţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, republicată, termenul este de 24 de ore.

Iată când a fost adoptat OG-ul ANAF conform datelor oficiale de pe portalul legislativ:

Prin adresa nr. R985/15.04.2022, Consiliul Legislativ mă informează că, aferent proiectului de ordonanţă adoptat de Guvern şi devenit OG 86 în 28.08.2003, s-a transmis de către Secretariatul General al Guvernului solicitarea de aviz cu nr.121/27.08.2003 care s-a înregistrat la Consiliul Legislativ sub nr. 1255/27.08.2003 si la care s-a răspuns cu avizul nr. 1247/29.08.2003.

În cazul ordonanţelor simple (deci care nu sunt ordonanţe de urgenţă, acestea fiind cele vizate de Art. 115 alin. 4 din Constituţie), termenul pe care Consiliul Legislativ îl are la dispoziţie pentru a fomula un răspuns la cererea de avizare înaintată de Guvern este de minim 10 zile, termen în interiorul căruia Guvernul este obligat să aştepte avizul, nu să adopte ordonanţa, tocmai pentru că asanarea legislaţiei realizată de Consiliul Legislativ prin consultarea sa este esenţială ordinii şi coerenţei juridice la nivel naţional. Nerespectînd termenul legal imperativ de ordine publică alocat Consiliului Legislativ ca să se pronunţe cu observaţii şi/sau propuneri de modificare pe marginea proiectului de ordonanţă, Guvernul dovedeşte că procedura nu e realmente folosită (ci doar bifată formal şi nelegal), din moment ce pentru Guvern nu contează ce are de spus Consiliul Legislativ, la fel cum nu contează nici procedurile obligatorii pe care le are de respectat, consultările cu CLR dovedindu-se astfel iluzorii şi teoretice, iar nu concrete şi efective.

În acest caz, Guvernul care a înregistrat solicitarea de avizare pe data de 27.08.2003 trebuia să aştepte cel puţin până pe 29.08.2003 când s-a emis avizul Consiliului, nu să adopte ordonanţa în interiorul termenului de avizare fără să fi primit avizul.

Neconstituţionalitatea ca urmare a unei astfel de practici de neîndeplinie a minimelor diligenţe privind coerenţa legislativă e consacrată şi de CCR, prin Decizia nr. 50/2022, pct. 47-52.

4.1.2. HG 520/2013 (privind organizarea și funcționarea ANAF) a fost adoptată la fel de neconstituţional şi este nulă de drept.

De ce? Pentru că au fost încălcate dispozițiile Art. 79 din Constituție prin raportare la Art. 2 din Legea 248/2013 în ceea ce priveşte nesolicitarea avizului Consiliului Legislativ (nu mai revin si asupra lipsei avizului CES, care a fost demonstrata anterior, cu toate consecintele care decurg de aici).

(4) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

Art. 4 din Legea 73/1993 (pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ)

Iată când a fost adoptat HG-ul ANAF conform datelor oficiale de pe portalul legislativ:

Conform adresei CLR nr. R985/15.04.2022 arătată mai sus, Consiliul Legislativ m-a informat informat că aferent proiectului de hotărâre adoptat de Guvern ca HG 520 în 24.07.2013, s-a transmis de către Secretariatul General al Guvernului solicitarea de aviz cu nr. 117/24.07.2013 care s-a înregistrat la Consiliul Legislativ sub nr. 840/24.07.2013 si la care s-a răspuns cu avizul nr. 789/26.07.2013.

În cazul hotărârilor de guvern (care nu sunt ordonanţe urgenţă - acestea fiind vizate de Art. 115 alin. 4 din Constituţie), termenul pe care Consiliul Legislativ îl are la dispoziţie pentru a formula un răspuns la cererea de avizare înaintată de Guvern este de minim 10 zile, termen în interiorul căruia Guvernul este obligat să aştepte avizul, nu să adopte hotărârea, tocmai pentru că asanarea legislaţiei realizată prin consultarea Consiliul Legislativ este esenţială pentru ordinea şi coerenţa juridică la nivel naţional. Nerespectînd termenul legal imperativ de ordine publică alocat Consiliului Legislativ ca să se pronunţe cu observaţii şi/sau propruneri de modificare pe marginea proiectului de hotărâre, Guvernul dovedeşte că procedura nu e realmente folosită (ci doar bifată formal şi nelegal), din moment ce pentru Guvern nu contează ce are de spus Consiliul Legislativ şi nici procedurile obligatorii pe care le are de respectat, consultările cu CLR dovedindu-se iluzorii şi teoretice, iar nu concrete şi efective.

În acest caz, avizul primit (nr. 789 din 26.07.2013) a fost solicitat de Guvern la data de 24.07.2013, fiind eliberat de CLR 2 zile mai târziu, în data de 26.07.2013, doar că Guvernul nu a mai aşteptat după aviz, aşa cum avea obligaţia conform termenelor de avizare prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CLR, votat de Parlament la 26 Februarie 1996, ci a şi adoptat hotărârea în data de 24.07.2013 (când a solicitat avizul).

Termenul până la expirarea căruia trebuia aşteptat avizul era de minim 10 zile. Adică Guvernul care a făcut cererea de avizare în data de 24.07.2013 era obligat să aştepte avizul de la Consiliul Legislativ Român până în data de 04.08.2013. Avizul a venit mai repede, în 48 de ore, dar ce să vezi, cu două zile mai devreme hotărârea fusese deja adoptată.

Neconstituţionalitatea ca urmare a unei astfel de practici de neîndeplinie a minimelor diligenţe privind coerenţa legislativă e consacrată de CCR, prin Decizia nr. 50/2022, pct. 47-52, pe care am citat-o deja la punctul anterior.

MINISTERUL FINANŢELOR este parte integrantă din GUVERNUL ROMÂNIEI. De altfel sigla GUVERNULUI ROMÂNIEI apare alături de MINSTERUL FINANŢELOR în antetul rezervat autorilor actelor care mi-au fost comunicate, mai exact în adresa nr. 5569421 din 09.05.2022 şi în adresa nr. 5565246 din 25.02.2022.

Ce înseamnă asta? Păi înseamnă că dacă eu demonstrez că acest GUVERN este o fraudă, toată structura de ministere din subordinea lui este o fraudă. Ei bine, eu nu o să demonstrez doar acest lucru. O să demonstrez că atât GUVERNUL ROMÂNIEI, cât şi MINISTERUL FINANŢELOR (parte integrantă din structura lui) sunt fiecare o mare fraudă.

Să vedem de ce este aşa, urmărind pentru început istoricul existenţei juridice a Ministerului Finanţelor de azi..

- Actualul Minister al Finanţelor se constituie la 28 Decembrie 2020 prin reorganizarea Ministerului Finantelor Publice de până la momentul respectiv:

Art. 6 alin. 2 din OUG 212 din 28 Decembrie 2020 (privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative): „Ministerul Finanțelor Publice se reorganizează și își schimbă denumirea în Ministerul Finanțelor.”

- Ministerul Finanţelor Publice se constituie la 23 Decembrie 2008 prin reorganizarea Ministerului Economiei şi Finanţelor de până la momentul respectiv:

Art. 8 din OUG 221 din 23 Decembrie 2008: „Se înfiinţează Ministerul Finanţelor Publice prin preluarea activităţii şi structurilor specializate pe domeniul finanţelor de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, care se desfiinţează.”

- Ministerul Economiei şi Finanţelor se constituie la 11 Aprilie 2007 prin reorganizarea Ministerului Finanţelor Publice de până la momentul respectiv:

Art. 1 din OUG 24 din 11 aprilie 2007 (privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale): „Se ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Economiei şi Finanţelor prin reorganizarea Ministerului Finanţelor Publice şi prin PRELUAREA ACTIVITĂŢII în domeniul economiei de la Ministerul Economiei şi Comerţului, care îşi încetează activitatea.”

- Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează în Martie 2005 sub aceeaşi denumire ca până atunci, prin:

Art. 1 alin. 1 din HG 208 din 17 martie 2005 (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală): „Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice.”

- Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează în Decembrie 2003 sub aceeaşi denumire ca până atunci, prin:

Art. 1 alin. 1 din HG 1574 din 18 decembrie 2003 (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală): „Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice.”

- Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează în Iulie 2003 sub aceeaşi denumire ca până atunci, prin:

Art. 1 alin. 1 din HG 735 din 3 iulie 2003 (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice): „Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice.”

- Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează în Martie 2003 sub aceeaşi denumire ca până atunci, prin:

Art. 1 alin. 1 din HG 267 din 13 martie 2003 (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice): „Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice.”

- Ministerul Finanţelor Publice se reorganizează în Ianuarie 2001 sub aceeaşi denumire ca până atunci, prin:

Art. 1 alin. 1 din HG 18 din 4 ianuarie 2001 (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice): „Ministerul Finanţelor Publice se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu rol de sinteza, care aplica strategia şi Programul Guvernului în domeniul finanţelor publice, prin reorganizarea Ministerului Finanţelor.”

Ma opresc la aceasta dată (4 ianuarie 2001) cu istoricul existenţei juridice a Ministerului Finanţelor de azi. Iată de ce:

Conform Art. 115 alin. 1 din Constituţia României de la 21 Noiembrie 1991, respectiv Art. 116 alin. 1 din Constituţia României de la 23 Octombrie 2003: “Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.” Fiind parte integrantă a unei structuri centrale administrative (Guvernul), structură nerecunoscută public până la momentul schimbării Constituţiei comuniste de la 1965 cu noua Constituţie din 1991, actualele ministere din subordinea Guvernului României nu ar fi putut fi înfiinţate mai devreme de 21 Noiembrie 1991, întrucât până atunci Constituţia în vigoare nu recunoaştea structura numită Guvern, ci doar vechea structură centrală adminstrativă, numită Consiliu de Miniştri. Mai mult, orice lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare a guvernului şi a ministerelor nu putea fi emisă de un parlament bicameral (compus din Camera Deputaţilor şi Senat) până când acesta nu era oficial recunoscut de Constituţie ca fiind noua structură publică de putere legilsativă înlocuind-o pe cea veche (cunoscută drept Marea Adunare Naţională, emanaţie unicamerală a partidului unic PCR). O astfel de trecere de la o realitate constituţională la alta s-a petrecut de abia la 21 Noiembrie 1991 (data intrării în vigoare a noii constituţii), ceea ce face ca orice act emis de instituţia parlamentară bicamerală funcţionînd ilegal înainte de schimbarea cadrului constituţional să fie lovit de nulitate absolută şi de inexistenţă juridică. Sub incidenţa unui astfel de fenomen intră şi Legea 37/1990 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului României, lege care, dovedindu-se inexistentă în circuitul juridic civil (pentru că a fost emisă de o structură parlamentară nerecunoscută constituţional, dispunînd înfiinţarea unei structuri guvernamentale la rândul ei nerecunoscută constituţional), anulează întreaga construcţie administrativă avînd ca punct de plecare Legea 37/1990, cel puţin până la momentul emiterii unui nou act reglementator în ceea ce priveşte Guvernul, care este Legea 90/26.03.2001.

Ajungem astfel la concluzia că ministerele şi Guvernul nu au existat de drept cel puţin până la 26 Martie 2001, când vechea lege privind Guvernul, nr. 37/1990, este înlocuită cu noua lege, nr. 90/2001.

Ministerul Finanţelor de azi nu este un minister nou, ne fiind înfiinţat în intervalul de timp cuprins între 2001 şi 2023, ci este rezultatul mai multor reorganizări consecutive ale structurii preexistente înainte de 26 Martie 2001, Ministerul Finanţelor Publice, reglementată de HG 18/04.01.2001. Ori dacă acest Minister nu exista legal în perioada din care a fost preluat şi reorganizat (astfel cum am demonstrat mai sus), el nu există legal nici azi, autoritatea sa publică fiind nulă de drept, cum sunt şi toate actele şi faptele sale ori ale structurilor din subordinea sa.

Continuăm cu ilegalităţile şi neconstituţionalităţile, ocupîndu-ne în continuare de mega-frauda care este organizaţia cunoscută sub denumirea ilicită de GUVERNUL ROMÂNIEI.

Iată în primul rând de ce nu avem lege de înfiinţare a Guvernului: pe 31 Decembrie 1990 a fost emisă de noile structuri de după căderea regimului comunist, regim în care nu am avut nici Guvern şi nici Parlament (ci Consiliu de Miniştri şi Marea Adunare Naţională) Decretul - Lege nr. 10 din 31 Decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în care s-a stabilit că "Pe data prezentului decret-lege se constituie Guvernul României, ca organ suprem al administraţiei de stat". În 1990, după alegerea parlamentarilor ca reprezentanţi ai poporului în orînduirea oficială (nu aceea revoluţionară, temporară şi cu caracter nejuridic), este dată Legea 37 din 7 Decembrie 1990 care abrogă înfiinţarea guvernului din Decembrie 1989 (“Art. 23: Pe data intrării în vigoare a legii se abrogă Decretul-lege nr. 10 din 31 decembrie 1989”), ne mai dispunîndu-se reînfiinţarea sub o altă formă a ceea ce s-a desfiinţat, Legea 37/1990 fiind, citez, o lege "pentru organizare şi funcţionare", care nu reînfiinţează structura desfiinţată conform regulilor de la acea vreme privind înfiinţarea (instituite prin Decretul 31/1954, în vigoare la data respectivă), ci doar vorbeşte la modul general despre ce ar urma să facă această structură fantomatică, decedată şi ne mai născută nicăieri în spatiu şi timp, dar care se organizează şi funcţionează.

În legătură cu partea de neînfiinţare a organizaţiei care îşi spune pompos şi neverosimil GUVERNUL ROMÂNIEI, ataşez mai jos dialogul administrativ purtat cu reprezentanţii structurii, din care se poate constata fără echivoc inexistenţa sa juridică, datorită multiplelor nerespectări ale prevederilor în vigoare (atunci şi acum) privind legala înfiinţare, atât a sa, cât şi a organelor prin intermediul cărora se prezintă şi se reprezintă.

Este vorba despre o corespondenţă din 2021 alcătuită din cererea mea înregistrată la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 18891/2021 şi răspunsul SECRETARIATULUI nr. 15C/649/rp/2021..

Prin acest raspuns organizatia GUVERNUL ROMANIEI a confirmat fara echivoc ca functioneaza clandestin si fraudulos, fara acte si fara legitimitate, prin uzurpare de calitati oficiale.

Peste toate se mai suprapune un aspect de ilegalitate major, conform următorului raţionament..

Tu, pretinsă instituţie publică X, acţionînd prin mijlocirea pretinsului funcţionar public Y, trebuie să te poţi dovedi în orice moment autoritate publică a statului constituţional român pentru a putea pretinde ceva, orice, de la mine, cetăţean al republicii.

- statul există,
- instituţiile fundamentale ale statului există,
- investirea ca funcţionar public din instituţiile în cauză există,
- atât instituţia cât şi funcţionarul respectă în orice moment legile publice, cu atât mai mult atunci când sunt notificaţi explicit asupra unui derapaj.

Prin modul în care tandemul MF-ANAF persistă de cel puţin un an în pretenţii VĂDIT ilegale, demonstraţi că, deşi exercitaţi în fapt prerogative de autoritate publică administrativă, în drept aceste prerogative nu există, întrucât nu îndepliniţi condiţiile 2, 3 şi 4 enumerate mai sus (nu sunteţi instituţie publică, nu activaţi ca funcţionari publici şi nu respectaţi legile publice).

Mai mult, eu vin acum să vă dovedesc faptul că MAMA tuturor condiţiilor, şi anume condiţia 1 din cele 4 (cea privitoare la existenţa statului) nu este nici aceasta îndeplinită. Constituirea statului român ca entitate legală operînd peste actuala întindere teritorială a României ca ţară nu doar că nu există în nici un act, dar nici nu ar putea să existe dacă cineva şi-ar propune să facă acest lucru acum, întrucât însăşi graniţele teritoriului fizic peste care ar opera entitatea juridică nu sunt reglementate prin lege, conform prevederilor constituţionale în vigoare.
Iată ce spune Art. 3 alin. 2 din Constituţia României: “Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.”

Care este legea organică prin care au fost consfiinţite vreodată graniţele teritoriului fizic în interiorul căruia operează entitatea juridică statul român, cea care se presupune că îşi exercită autoritatea prin intermediul instituţiilor sale mult clamate?

NU EXISTĂ o astfel de lege! Eu unul nu am identificat-o nicăieri şi niciodată. Dar dacă aţi identificat-o voi, vă invit să mi-o comunicaţi şi mie, în scop de atestare de-o potrivă istorică şi juridică a formei primordiale de autoritate, în funcţie de care mai putem discuta (sau nu) de orice particularitate.

Iar pentru că mie îmi place să îmi însoţesc afirmaţiile cu acte doveditoare, în ceea ce priveşte inexistenţa entităţii juridice statale în corelaţie cu inexistenţa legal valabilă structurii parlamentare care ar fi trebuit să se ocupe de constituirea statului conform opţiunii populare şi normelor constituţionale, ataşez mai jos dialogul avut în acest sens cu Monitorul Oficial şi Arhivele Naţionale, din care se desprinde fără echivoc concluzia enunţată de mine.

Observăm din Reclamaţia Administrativă adresată Monitorului Oficial al României - organ care susţine în fals că actele constitutive ale instituţiilor parlamentare în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea „aleşii poporului” ar fi Regulamentele de Organizare şi Funcţionare emise chiar de ele - faptul că actele indicate ca fiind nu doar primordiale ci şi „de înfiinţare” sunt emise înainte de schimbarea Constituţiei comuniste cu cea post-decembristă, ceea ce înseamnă că întregul parlament de după revoluţia de la 1989 şi până azi este integral o FRAUDĂ, întrucât a luat naştere înainte ca legea fundamentală (Constituţia) să recunoască această structură!

5. În ceea ce priveşte fenomenul executării silite privit ca proces instituţional naţional, ANAF are de demonstrat că execută silit cu aceeaşi măsură pe toţi presupuşii datornici, nu doar pe unii în detrimentul celorlalţi, făcînd jocurile celor bogaţi, şi supraîncărcîndu-i de pretenţii pe cei săraci.

Deja conform articolului jurnalistic anterior citat din ziarul PUTEREA, intitulat „ANAF, preş în faţa fraţilor Micula!”, structura perceptoare plină de pretenţii la adresa mea şi a cetăţenilor persoane fizice cu venituri derizorii sau zero, în loc să fie un for public echidistant cu privire la punerea în aplicare a legislaţiei fiscale în contextul drepturilor constituţionale, se dovedeşte a fi un jucător activ pe piaţa clientelară a marilor corupţi şi delapidatori ai României, cu consecinţe dintre cele mai grave asupra siguranţei naţionale şi bunăstării umane.

Problema cea mai mare nu este ca a mai făcut un ziar nişte afirmaţii, ci că raportul de audit al Curţii de Conturi a României a constatat acest lucru!

Mai exact, verificările Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală pe anul 2021 au scos la iveală nereguli grave care au condus la prejudicii financiare uriașe pentru societatea românească organizată constituțional ca republică. ANAF se dovedește că aplică dubla măsură, fiind pentru marii afaceriști o adevărată mumă, iar pentru omul de rând o ciumă. O astfel de practică nu este doar imorală ci şi profund neconstituţională, căci:

Art. 20 din Constituția României (atât cea din 2003, cât şi cea din 1991)

Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familie sale, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

Art. 47 din Constituţia României (Art. 43 din Constitutia din 1991)

Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

Art. 56 din Constituţia României (Art. 53 din Constitutia din 1991)

Cum a tinut cont ANAF de aceste prevederi constituţionale şi de drept internaţional în ceea ce mă priveşte, atunci când emite titluri executorii obsesiv-compulsiv, ani de zile la rând, în cuantumuri ajungînd până la 10.000 Euro, dispunînd popriri peste popriri pentru aceste sume, în condiţiile în care certifică prin documente proprii, nu o dată, ci de mai multe ori, că cel identificat ca fiind subiecul pretenţiilor nu realizează venituri şi nu se încadrează la coşul minim de consum privind bunăstarea?

Ironia veiţii şi dovada incontestabilă a ticăloşiei este că semnatarul acestei adeverinţe de venit zero pe anul 2021 este acelaşi funcţionar care a emis actele de executare pe sume totalizînd aproximativ 10.000 Euro, numitul Marius Androne, conducătorul organului de executare de la ASFP-3.

Iată pentru Androne şi toată camarila de perceptori ANAF certaţi nu doar cu legea şi Constituţia, ci şi cu morala şi consţiinţa, cum se pune problema raportat la coşul minim de consum..

Să vedem prin comparaţie cum se rapotează ANAF la marii datornici (care sunt de fapt marii corupţi şi delapidatori ai României), conform documentului oficial pus la dispoziţie de Curtea de Conturi..

Dovezile de netăgăduit expuse de mine în cadrul acestui punct 5 (coroborate cu cele din cadrul punctelor anterioare) devoalează tandemul MF-ANAF ca fiind nici mai mult nici mai puţin decât un mare grup infracţional organizat.

(1) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă de timp şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

(1) Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul autorităţii de stat, însoţită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(1) Infracţiunea de tăinuire prevăzută în art. 267, dacă bunul provine dintr-o infracţiune gravă săvârşită de unul sau mai mulţi membri ai unui grup infracţional organizat, se pedepseşte cu închisoare strictă de la 3 la 10 ani.

Termenul MAXIM de soluţionare a reclamaţiei de nelegalitate (asimilată unei petiţii) constituita ca si Anexa 1 a prezentei notificari este de 30 de zile de la data înregistrării notificării, conform prevederilor OG 27/2002.

------------------------------------------------------------------------------------

(înaintate din calitatea mea privată de persoană naturală, titulară a tuturor drepturilor asupra ei însăşi)

Partea 1: Prezentarea şi atestarea existenţei cadrului juridic comercial supra-constituţional

Art. 13 din Constituţia României spune astfel: "În România, limba oficială este limba română."

Conform regulilor gramaticii limbii române, majuscula este litera mare din alfabet care se folosește ca inițială a numelor proprii și a cuvintelor cu care încep frazele. Prin urmare modalitatea de scriere folosită în comunicările care mi-au fost transmise ca şi acte administrative individuale oficiale sfidează prevederea constituţională (care impune aplicarea regulilor gramaticii limbii române pentru scrierea numelor proprii) în ceea ce priveşte:

Se verifică astfel existenţa unei diferenţe de formă şi posibil de substanţă între sistemul constituţional de scriere şi sistemul de scriere adoptat de persoana/ organizaţia care comunică prin scrierea de mai sus.

Pentru a elimina posibilitatea ca scrierea numelor cu majuscule să fie o simplă uzanţă instituţională, am apelat la înregistrări oficiale din sisteme de evidenţă comerciale recunoscute internaţional. Am găsit organizaţia AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ (ANAF) menţionată în sistemul internaţional de certificare a companiilor comerciale, cu nr. de înregistrare 565513875:

În scopul de a mă asigura că aceasta nu este o întâmplare sau un caz izolat, am făcut aceleaşi verificări în ceea ce priveşte şi alte structuri pretins publice, din România. Ceea ce am descoperit este fără echivoc.

DGRFPB, companie comercială internaţională cu nr. de înregistrare 565533765:

ASFP-3, companie comercială internaţională cu nr. de înregistrare 533323385:

MINISTERUL FINANŢELOR, companie comercială internaţională cu nr. de înregistrare 533340141:

GUVERNUL ROMÂNIEI, companie comercială internaţională cu nr. de înregistrare 365595870:

Sectorul 3, companie comercială internaţională, cu nr. de înregistrare 533356849:

BUCUREŞTI, companie comercială internaţională cu nr. de înregistrare 12214909:

ROMÂNIA, companie comercială internaţională, cu nr. de înregistrare 13665172:

Atunci când o entitate pretins publică (administrativă, legislativă, judecătorească) este listată şi recunoscută ca şi companie comercială internaţională, acest lucru indică faptul că unităţile administrativ-teritoriale cunoscute ca ţări, judeţe, localităţi şi toate instituţiile activînd în relaţie cu acestea sunt de fapt entităţi comerciale, parte a unei francize mondiale promovînd o jurisdicţie comercială globală, centralizată la vârf şi unitară, ficţiune simbolizată prin steagul comercial-maritim de amiralitate care încorporează şi surclasează ca importanţă şi semnificaţie steagul statal constituţional (motiv pentru care contractul comercial a devenit mai relevant decât cadrul legal).

Acesta este steagul cetăţeanului Republicii Constituţionale România. Prin prezenţa sa într-o instituţie, acest steag indică raportarea exclusivă a instituţiei la sistemul jurisdicţional de drept public, aflat sub garanţiile morale şi legale oferite de Constituţie, de dreptul comun şi civil în vigoare în statul de drept public român.

Acest steag cu bordură galbenă de şnururi şi ciucuri este un steag necunoscut şi nerecunoscut de cetăţeanul român nearondat la terţi, indicînd prin prezenţa sa într-o instituţie raportarea instituţiei la sistemul jurisdicţional maritim de amiralitate, în care puterea dictatorială şi discreţionară a conducătorului de vas/ de instituţie (şi a conducătorului său - ştiut sau neştiut) este legea privată/ comercială care prevalează peste orice alte legi.

Constituţia României şi legile constituţionale în vigoare sunt cât se poate de clare în privinţa steagului Republicii Constituţionale România..

ARTICOLUL 12 - Constituţia României
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

Art. 1 din Legea nr. 75/1994 (privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice)
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lățimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale. Modelul drapelului României și intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în ANEXA nr. 1.

Prevede legea publică sau ne sugereaza măcar existenţa modelului de steag cu bordura franjurată de culoare galbenă sau albă pe care îl vedem agăţat în toate instituţiile de forţă? NU. Orice drapel derivat de la cel constituţional este un drapel comercial prin care deţinătorul său atestă că nu se recunoaşte pe el ca parte a structurii statale constituţionale decât dacă decide (sau se decide) în mod explicit acest lucru.

Dovezile privind duplicitaritatea sistemului administrativ împreună cu cel judecătoresc şi legislativ abundă atunci când urmărim arborarea unui steag sau altuia pe clădirile oficiale sau în locurile de întruniri..

1.1. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sub steag naţional constituţional:

1.2. AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ sub steag comercial-maritim de amiralitate:

Partea a 2-a: Definirea persoanelor şi a raporturilor comerciale dintre acestea

Fac precizarea şi subliniez că nu există în prezent într-o formă legal valabilă nici un fel de identitate juridică adoptată consensual de mine şi definibilă prin orice alt statut decât calitatea privată şi cea publică prin care mă prezint în antetul acestui document, cu tot cu detalierile din conţinutul său.

Prezentul înscris sub semnătură privată CONSEMNEAZĂ aşadar DELIMITAREA mea explicită, în calitate de fiinţă omenească vie şi conştientă de sine - actualmente purtătoare doar a calităţilor (statutelor) menţionate - de orice altă calitate sau statut atribuite mie pe ascuns şi/sau în mod unilateral de terţe persoane sau entităţi prin scrierea numelui sau domiciliului meu în majuscule, prin raportarea subiectivă la CNP sau prin orice alte practici bazate pe prezumţii. Această DELIMITARE nulifică de drept oricare şi toate calităţile/ statutele presupuse ca fiind ale mele dar neînsoţite de documente doveditoare privind legalitatea, respectiv consensualitatea adoptării şi folosirii lor.

O emanaţie legal valabilă a statutului meu privat sub forma unui statut public este întotdeauna rezultatul unei acţiuni voluntare şi conştiente prin care eu, persoana privată naturală titulară a tuturor drepturilor asupra ei însăşi, cedez din drepturi şi îmi asum nişte obligaţii pentru a fi parte dintr-o structură socială organizată. Prin urmare orice statut public emanînd de la statutul originar privat trebuie însoţit de clauze asumate sub semnătură de persoana naturală (statutul privat alimentînd pe cel public). Inexistenţa înscrisului sub semnătură privată de adoptare a unui terţ statut în anumite condiţii, nulifică de drept orice pretenţie privind existenţa statutului şi raportarea la el.

Eu, Eduard Cristian Irimia, persoana naturală subiect de drept (statutul meu privat cu toate drepturile rezervate), declar că deţin până în acest moment un singur statut public asumat voluntar, acela de cetăţean al republicii constituţionale România, cu toate drepturile pe care acest statut mi le recunoaşte şi cu toate obligaţiile pe care mi le impune ca parte a grupului social respectiv. Datele de identificare de pe toate actele prin care am fost identificat vreodată (în sensul folosirii lor de către oricine a dorit să se raporteze prin intermediul acestora la fiinţa vie şi conştientă care sunt) reflectă această realitate statutară şi nici o alta. Prin urmare, CNP-ul, numele în majuscule, ordinea inversată a numelor, scrierea domiciliului în majuscule (şi altele) nu îmi stabilesc statutul, ci doar consemnează prezenţa mea unică, vie şi conştientă, în acel sistem din care eu consimt explicit că fac parte.

Atunci când o entitate mi se adresează din unica ei calitate oficială de structură statală constituţională, ea discută cu statutul meu public, acela de cetăţean al republicii constituţionale. Atunci când o entitate mi se adresează din calitatea sa oficială primară de companie comercială, ea discută mai înainte de toate cu statutul meu privat, titular al tuturor drepturilor. Nu există un alt statut prin care cineva, oricine, să mă poată apela şi adresa. Prin urmare, atunci când companiile comerciale MF, ANAF, DGRFPB, ASFP-3 (structurile private în care instituţiile publice sunt încorporate) intră într-o interacţiune cu mine, ele discută şi tratează cu identitatea mea de persoană naturală subiect de drept, statutul privat titular al tuturor drepturilor. Datele de pe cartea mea de identitate reprezintă coarda de transmisie a identităţii mele private (cu toate drepturile rezervate) în lumea comerţului din care fac parte atât companiile comerciale conţinînd pe/ identificate ca MF, ANAF, DGRFPB, ASFP-3, precum şi toate celelalte entităţi care activează dintr-o calitate primară comercială în relaţie cu acestea. Prin urmare, toate actele şi faptele prin care compania comercială cu activitate administrativ-fiscală MF/ ANAF/ DGRFPB/ ASFP-3 mi se adresează şi mă vizează sunt îndreptate către titlularul privat al drepturilor, persoana naturală Eduard Cristian Irimia, şi către nimeni altcineva, indiferent de modul de adresare. Această persoană are calitatea de filtru al pretenţiilor, prin prisma clauzelor comunicate şi acceptate ca parte a relaţiei private astfel reglementate. Orice acţiune a structurilor MF, ANAF, DGRFPB, ASFP-3 şi membrilor lor ca entităţi comerciale private relaţionînd cu o persoană în calitatea ei privată emană primordial dintr-un cadru contractual care, dacă există în mod legal valabil şi clar, defineşte cu stricteţe relaţia comercială în baza căreia poate fi emisă o pretenţie materială.

Emitentul unei pretenţii care nu dispune de acte doveditoare privind identificarea sa şi a destinatarului pretenţiei printr-o persoană/ stare/ calitate/ statut care să îl ateste pe fiecare drept parte legitimă în procesul tranzacţionării pretenţiei respective comite FRAUDĂ, fapt care atrage NULITATEA tuturor pretenţiilor astfel emise şi ACTIVEAZĂ consecinţele de ordin legal/ comercial faţă de partea emitentă a pretenţiilor în fapt fără acoperire în drept. Ceea ce înseamnă că, în lumina noilor clarificări, entităţile private nominalizate şi conducătorii acestora pot să interacţioneze cu statutul meu public DOAR din calitatea lor publică, prin însuşirea conţinutului materialelor din această Notificare, condiţionînd strict şi explicit orice act emis şi orice fapt împlinit, de următorul cadru al recunoaşterii şi legitimării sale: instituţiile publice, funcţionarii publici, statutul meu public şi legea publică din republica constituţională România. Ieşirea entitătilor comerciale din spaţiul juridic al exercitării mandatului lor public, situaţie ce face obiectul contractului privat detaliat mai jos (reglementînd interacţiunea dintre persoanele noastre private), atrage răspunderea privată a entităţilor, conform clauzelor comunicate şi asumate (în sensul sancţionării nerespectării întocmai a cadrului legal constituţional, concomitent cu rămânerea frauduloasă pe funcţiile pretins publice şi emiterea pe mai departe de pretenţii în regim de putere publică asumată şi exercitată în fals).

Drept urmare, o eventuală încercare a structurilor şi persoanelor nominalizate de a forţa plasarea în tot sau în parte a lucrărilor şi obligaţiilor publice într-o jurisdicţie comercială prin raportarea la statute şi modalităţi de interacţiune care nu se înscriu în jurisdicţia constituţională (pe care astfel şi-ar permite să nu o respecte în litera şi spiritul ei) NULIFICĂ toate actele, faptele, prerogativele şi privilegiile de ordin public ale instituţiilor şi conducătorilor lor, incriminînd totodată pentru fraudă entităţile comerciale cu false competenţe publice naţionale, parte a raportului privat de interese.

Partea a 3-a: Condiţionarea relaţiei comerciale sub aspectul răspunderii părţilor

Prezenta secţiune instituie în sarcina părţilor îndatorirea de respectare a obligaţiilor publice cu privire la derularea relaţiei administrativ-fiscale conform cadrului legal al republicii constituţionale, cu toate consecinţele care decurg din nerealizarea acestui lucru. Mai exact:

- foloseşti finanţare publică (adică finanţare provenită din bugete colectate de la cetăţenii republicii, prin contribuţia lor la bunăstarea ta în cotă parte din uzufructul muncii lor, luat de la ei şi virat către tine);

- îţi arogi o formă de autoritate derivată din opţiunea populară privind alegerea de către popor a reprezentanţilor săi (în speţă parlament şi preşedinte, prin care sunt numiţi mai apoi membrii guvernului, membrii direcţiilor, agenţiilor şi organelor din subordinea parlamentului şi guvernului, plenul Curţii Constituţionale a României, procurorul general al României si conducătorii serviciilor de informaţii române);

- invoci Constituţia (în jurămîntul depus, la evenimentele oficiale şi în actele instituţionale) ca bază legală fundamentală pentru tot ce reprezintă mai apoi bază legală particulară, Constituţia fiind singura lege votată cu adevărat de popor, deci purtătoare de autoritate populară totală.

- nu răspund solicitărilor sau răspund tardiv;
- nu tratează toate obiecţiile sau capetele de cerere, răspunsul fiiind incomplet;
- nu adopta remediul, deşi au soluţionat favorabil obiecţiile;
- tratează în mod netemeinic şi nelegal aspectele sesizate/ obiecţiile formulate.

- Ministerul Finanţelor (MF): 500.000 Euro
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF): 500.000 Euro
- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti (DGRFPB): 500.000 Euro
- Administrația Sectorului 3 a Finanțelor Publice (ASFP-3) - persoane fizice: 500.000 Euro
- Adrian Câciu (conducătorul MF, activînd ca ministru): 500.000 Euro
- Ovidiu Heiuș (conducătorul ANAF, activînd ca preşedinte): 400.000 Euro
- Cîrciumaru Nicoleta-Mioara (conducătorul DGRFPB, activînd ca director general): 300.000 Euro
- Nicolae Cristian (conducătorul ASFP-3, activînd ca şef administraţie): 200.000 Euro
- Marius Androne (semnatarul pretenţiilor, activînd ca şi conducător al organului de executare): 100.000 Euro

3.10 La decontarea sumelor se va lua în considerare actualizarea valorică a lor confom echivalentului în aur al EURO la cursul BNR al zilei de azi (1 Euro = 0,02 grame Aur). Valoarea exactă a sancţiunii până la plafonul maxim este la libera mea apreciere iar stabilirea ei nu va putea fi pusă în discuţie, condiţionată sau contestată, suma decisă fiind imputabilă şi aplicabilă instituţiilor (ca entităţi private) şi funcţionarilor (ca persoane private) pentru că au acţionat în afara statutului, mandatului şi contractului, uzînd şi abuzînd de atribuţii, mijloace, luări de poziţie şi împuterniciri contrare condiţiilor comunicate, stabilite şi asumate.

Etapa a 3-a:

Buna ziua

Numitul Eduard Cristian Irimia, cu datele de identificare din documentul atasat, va transmit in format electronic Notificare cu Reclamatie de nelegalitate (contra pretentiilor fiscale comunicate), reclamatie asimilata unei petitii in baza OG 27/2002, vizand de-o potriva structurile Ministerul Finantelor, ANAF, DGRFPB, ASFP-3, precum si pe conducatorii lor.

https://www.fortasigratie.ro/descarcare/Notificare-MF-ANAF-retragere-pretentii-frauduloase.pdf

Am incarcat documentul pe serverul meu intrucat toate adresele de mail @anaf.ro si @mfinante.gov.ro sunt blocate, fiind configurate sa nu accepte fisiere mai mari de 5 MB. Ce magarie!

Data fiind situatia, va solicit sa-mi confirmati printr-un raspuns la mail primirea si inregistrarea documentului cu numar si data certa.

Stimați Contribuabili,

Referitor la solicitarea dumneavoastră, transmisă pe adresa: DGRFP.Bucuresti@anaf.ro, vă informăm că această adresă de email este destinată exclusiv comunicării inter-instituționale.

Vă reamintim că, începând cu data de 01.03.2022, transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale de către contribuabilii/ plătitorii persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoane fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent se va face exclusiv prin intermediul Spațiului Privat Virtual (S.P.V.).

În situația în care nu dețineți un cont în S.P.V., vă recomandăm crearea acestuia, pe portalul www.anaf.ro, accesând următorul link:
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/inreg_inrol_pf_pj_spv

Având în vedere prevederile art. 79, alin. 1, (11) si (12), din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, vă informăm că solicitarea dumneavoastră, transmisă electronic către instituţia noastră pe adresa de e-mail: DGRFP.Bucuresti@anaf.ro nu poate fi luată în considerare fapt pentru care vă rugăm să reformulați solicitarea utilizând Formularul de contact, care se găsește pe site-ul A.N.A.F. sau pe Spaţiul Privat Virtual, în funcție de natura solicitării.

Totodată, vă informăm că, pentru a beneficia de îndrumare şi asistenţă cu caracter general, în domeniul fiscal, vă stă la dispoziţie Call-Center-ul ANAF la numărul de telefon: 031.403.91.60.

Cu deosebită considerație,

Adresa: Str. Prof. Dr. Dimitrie Gerota, nr.13,
sector 2, Bucureşti
Tel/fax: 021.307.57.52
Email: www.anaf.ro/asistpublic/
Website:www.anaf.ro/anaf/internet/Bucuresti

Inca o minciuna si o ilegalitate dupa foarte multe sesizate de mine prin documentul care v-a fost transmis si pe care vad ca faceti tot posibilul sa nu-l primiti si sa nu-l inregistrati, instituind blocaje peste blocaje doar ca sa amanati inevitabilul!

Inteleg ca va simtiti incoltiti, dar mi-e greu sa cred ca nu va duce capul sa realizati ca micutele voastre diversiuni doar va incrimineaza inca si mai mult si in nici un caz nu va ofera o portita de scapare cu privire la obligatia de a inregistra si solutiona petitia.

Ca sa vedeti cat sunteti de farisei (nu ca n-am sti cu totii, si eu si voi), va citez din obligatiile instituite in sarcina voastra prin OG 27/2002:

Articolul 2
În sensul prezentei ordonanțe, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice

Articolul 6
(1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relații cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se ingrijească de rezolvarea petițiilor și să expedieze răspunsurile către petiționari.

Articolul 6^1
Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.

Articolul 12
(1) Repartizarea petițiilor în vederea soluționării lor de către personalul de specialitate se face de către șeful compartimentului căruia i s-a trimis petiția de către compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.

TRADUCERE: odata ce mi-ati confirmat ca ati primit petitia la departamentele de lucru cu publicul afisate chiar de voi pe paginile voastre, nu aveti voie sa-mi spuneti ca nu o luati in considerare pentru ca nu v-am trimis-o la a 73-a adresa, in loc de primele 72, cu o inregistrare in prelabil intr-un serviciu cu care nu am treaba in calitate de petitionar si la care nu pot fi obligat sa subscriu sau sa ma inregistrez. Voi in schimb aveti obligatia sa transmiteti petitia receptionata cui considerati voi, pe mine informandu-ma doar despre numarul de inregistrare si ulterior despre solutia dispusa.

Iar pentru ca sunt inteligent cum n-ati fost voi vreodata si stiu foarte bine cu ce infractori am de-a face, sa nu va imaginati ca n-am prevazut problemele pe care le intampin in legatura cu primirea si inregistrarea petitiei mele. De aceea va comunic urmatoarele aspecte:

1. Notificarea cu petitie contine mentiunea: "Informarea catre agent este informare catre principal si informarea catre principal este informare catre agent". Asta inseamna ca daca doar unul dintre voi a primit ceea ce am trimis eu, se considera ca toti ati primit si comunicarea s-a facut catre fiecare si toate partile vizate. Prin mesajul vostru impertinent la care va raspund acum, voi mi-ati confirmat de fapt ca ati primit ceea ce eu v-am trimis. Prin urmare Notificarea cu Reclamatie de nelegalitate se considera comunicata intregului lant trofic din care faceti parte si caruia ma adresez in antetul documentului!

2. In pofida blocajului pe care l-ati pus pe toate conturile de mail afisate pe site, am gasit tot pe paginile voastre online un formular de contact functional (nu mizeria ilegala de SPV), mai exact cel de la adresa: https://www.anaf.ro/asistpublic/. In acest formular am transmis exact mesajul insotit de linkul de descarcare pe care l-ati primit si voi pe mail. Si ce sa vezi? Am primit confirmare de receptionare cu numar de inregistrare: 23770212023 din 27.04.2023. Nasol de voi, ca acum chiar e in sistem si trebuie sa-l luati in considerare si sa-l lucrati! Va atasez in dovedire captura ecran cu trimiterea si confirmarea, ca sa va stea in gat!

3. Am facut acelasi demers pe pagina formularului de contact al Ministerului de Finante. Acolo se puteau atasa documente de pana la 20 Mega, nu ca la voi la tara la ANAF, maxim 5. Si ce sa vezi, documentul meu de 18 Mega de infractiuni documentate si dovedite in ceea ce va priveste a plecat direct din formular si a primit si confirmare de receptionare cu numar de inregistrare: 665033/ 27.04.2023.

4. Intre timp, structura centrala ANAF imi trimite pe mail un mesaj de la o adresa nepublicata pe site si la care eu nu am scris pentru ca nu am avut cunostinta de ea (petitii@anaf.ro), mesaj in care nici mai mult nici mai putin imi spune ca petitia transmisa de mine la ei (pe alte adrese), a fost înregistrată cu nr. 911978 /2023. Adica ei pot sa directioneze interpelarea mea intre birouri si departamente ca mai apoi sa o inregistreze, iar voi nu puteti?!

In sfarsit, v-am demonstrat ca nu o puteti da cotita si balmajita, oricat v-ati stradui. Arogantele astea le faceti cu cine credeti voi ca merge sa le faceti dar nu cu mine! Sau va imaginati cumva ca cine va trimite un document de 99 de pagini accepta sa i-l faceti pierdut?! Daca asa sperati voi, sunteti de o tristete greu de imaginat, iar eu o sa va ajut sa realizati acest lucru!

Hai ca mi-am pierdut destul timp din viata cu voi si am si alte lucruri de facut, mult mai interesante!

------------------------------------------------------------------------------------

3.2 Trimiteri şi confirmări de recepţionare şi înregistrare ale Notificării cu Reclamaţie de nelegalitate

Confirmare solicitare nr. 23770212023 din 27.04.2023 trimisa prin formularul de contact ANAF:

Va confirmam ca solicitarea dumneavoastra de mai jos a fost trimisa cu succes:

"
Numitul Eduard Cristian Irimia, cu datele de identificare din documentul indicat mai jos, va transmit in format electronic Notificare cu Reclamatie de nelegalitate (contra pretentiilor fiscale comunicate), reclamatie asimilata unei petitii in baza OG 27/2002, vizand de-o potriva structurile Ministerul Finantelor, ANAF, DGRFPB, ASFP-3, precum si pe conducatorii lor.

Linkul de descarcare a documentului care vi se adreseaza este:
https://www.fortasigratie.ro/descarcare/Notificare-MF-ANAF-retragere-pretentii-frauduloase.pdf

Am incarcat documentul pe serverul meu intrucat toate adresele de mail @anaf.ro si @mfinante.gov.ro sunt blocate, fiind configurate sa nu accepte fisiere mai mari de 5 MB, lucru valabil si cu atasamentele din acest formular. Ce magarie!

Data fiind situatia, va solicit sa-mi confirmati printr-un raspuns pe mail primirea si inregistrarea documentului cu numar si data certa.

Va informam ca am primit sesizarea dumneavoastra transmisa prin aplicatia Formular de Contact, inregistrata cu nr. 23770212/2023, aceasta va fi transmisa spre structura competenta de solutionare in vederea analizarii aspectelor semnalate.

Cu stimă,

Echipa Biroului de Presă și Relații Publice din cadrul Direcției Generale
Regionale a Finanțelor Publice Bucuresti

------------------------------------------------------------------------------------

3.3 Răspunsul derizoriu, ilegal, obraznic si nemernic al Ministerului Finanţelor (în timp ce nici o structură ANAF - din cele 3 contactate - nu a catadicsit să transmită nici un răspuns la Notificare)

Etapa a 4-a:

Numitul Eduard Cristian Irimia, persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), cu domiciliul actual în Bucureşti, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (adresă de localizare fizică în teritoriu), email: eduard.irimia@gmail.com, deţinător CNP xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (deţinere avînd semnificaţia recunoscută şi acceptată de mine conform cu Notificarea înregistrată la MF sub nr. 665033/ 27.04.2023),

ca urmare a răspunsului MF nr. 665033/16.05.2023 primit la Notificarea cu Reclamaţie de Nelegalitate nr. 665033/27.04.2023, respectiv ca urmare a răspunsului MF nr. 655379/17.05.2023 primit la cererea de informaţii de interes public nr. 657992 din 07.12.2022 actualizată prin petiţia de atenţionare nr. 665421/12.05.2023, transmit în atenţia entităţilor şi persoanelor nominalizate:

INFORMARE de activare a răspunderii contractuale (materiale şi delictuale)

În Reclamaţia de Nelegalitate(integrată în Notificarea nr. 665033/27.04.2023) am prezentat argumente şi dovezi menite şi capabile să ateste ilegalitatea pretenţiilor entităţii perceptoare ANAF din subordinea MF, solicitînd în contrapartidă demontarea tuturor aspectelor de nelegalitate semnalate sau retragerea pretenţiilor în cauză ca dovedit nelegitime şi nelegale sau recunoaşterea inexisteţei calitaţii publice din care sunt emise oricare şi toate pretenţiile (aceea de instituţie şi autoritate statală centrală a MF şi ANAF).

Prin răspunsul nr. 665033/16.05.2023, MF refuză orice orice dezbatere pe marginea ilegalităţii pretenţiilor emise şi a însăşi statutului său mult clamat, acela de pretinsă instituţie şi autoritate publică, îndrumându-mă să mă adresez instanţelor de judecată pentru orice nemulţumire în materia pretenţiilor fiscale nelegale.

Răspunsul ocoleşte toate întrebările, cerinţele, argumentele şi dovezile prezentate de mine cu privire la însăşi inexistenţa legal valabilă a MF ca pretinsă instituţie publică şi autoritate statală centrală. În aceste condiţii, refuzînd orice dialog administrativ, contrar dreptului meu şi obligaţiei voastre constituţionale şi legale statuată de Art. 31 alin. 1 şi 2 din Constituţia României (privind dreptul la informaţie), respectiv Art. 5 din OG 27/2002 (privind soluţionarea legală a petiţiilor), MF, prin persoana conducătorului acestuia (numitul Câciu), atestă caracterul ilicit, imoral, ilegal, infracţional, nu doar al acţiunilor entităţii MF (întreprinse direct sau prin subunităţile şi suborganele sale), ci al însăşi organizaţiei MF ca existenţă în sine.

Art. 31 din Constituţia României
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Art. 5 din OG 27/2002
Pentru soluționarea legală a petițiilor ce le sunt adresate, conducătorii autorităților și instituțiilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.

Nu doar că pe fond răspunsul de evitare totală este în sine o faptă ilegală, dar şi ca formă, răspunsul a fost transmis sub o formă la fel de ilegală, căci prevederile Art. 13 din OG 27/2002 nu au fost respectate:

Art. 13 din OG 27/2002
Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau al instituției publice ori de persoana împuternicită de acesta, PRECUM ŞI DE șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.

Unde văd cele două semnături pe act, ale ministrului şi ale şefului de compartiment? Răspuns: nicăieri.

Datorită multiplelor aspecte de ilegalitate în ceea ce priveşte lipsa de conţinut a răspunsului, forma lui şi însăşi trecerea sub tăcere a nulităţilor juridice absolute semnalate în legătură cu pretenţiile, statutul, mandatul şi contractul public pe care şi-l arogă MF şi ANAF peste mine, în calitatea publică de cetăţean, ca de altfel peste toţi cetăţenii membri ai formei de organizare socială „republica constituţională”, se atestă şi se consemnează tot ceea ce eu am arătat şi demonstrat în Notificarea de 100 de pagini rămasă neatacată de persoanele şi structurile cărora m-am adresat:

- Statul român nu există.
- Instituţiile fundamentale ale statului nu există.
- Funcţionarii publici sunt agenţi ai unor structuri private, manevraţi/ păpuşaţi/ marionetaţi să acţioneze subversiv, duşmanos şi fraudulos contra interesului public, interesului legitim privat, ordinii legale constituţionale şi naturii umane.
- Ministerul Finanţelor este o fraudă.
- Ministrul Finanţelor este un impostor şi un trădător.
- Toate pretenţiile structurilor din subordine, prin intermediul cărora Ministerul Finanţelor se organizează şi funcţionează, sunt nule de drept şi reprezintă instrumente ale unor atacuri concentrate la persoană, la grupuri de persoane, la demnitatea umană şi la bunăstarea socială.
- Toate angajamentele făcute de Ministerul Finanţelor (singur sau prin asociere) în numele cetăţenilor aşa zisului stat către terţe organizaţii şi structuri sunt nule de drept şi o formă de înaltă trădare bazată pe uzurpare de calităţi oficiale.

Aceste concluzii se leagă ombilical de cel de-al doilea răspuns pe care mi l-aţi dat, cel privind datoria pretins publică (vezi Etapa 1 din prezenta lucrare), răspuns de-o potrivă fraudulos şi documentînd fraude multiple, printre care ilegalitatea oricăreia şi tuturor pretenţiilor de datorie publică, dovedită pe cale de consecinţă ca INEXISTENTĂ.

Pe răspunsul primit am evidenţiat oricum toate elementele de fraudulozitate aferente informaţiilor comunicate (aşa cum se poate vedea mai sus).

1. Semnătura celor care sunt autorii de drept ai răspunsului la petiţie (conform Art. 5 din OG 27/2002) nu există în fapt, răspunsul nefiind nici de data aceasta legal semnat.

2. Paginaţia e vădit eronată (sau vădit-voit). Nu există numerotare corectă la maniera „pagina 1/1 - pagina 2/1- ... - pagina 6/1”. Dacă vreţi să se piardă urma la vreo pagină din mirobolantul răspuns, cel mai probabil practicaţi o astfel de numerotare, însă preconizînd că încercaţi să fentaţi lucrurile şi în acest fel (ca în multe alte feluri), am reprodus toate paginile aici.

3. Cine este emitentul documentului? Păi vedem că este „GUVERNUL ROMÂNIEI” şi „MINISTERUL FINANŢELOR”. Aşa cum am demonstrat în Notificarea de 100 de pagini nedemontată de voi în nici o privinţă (pentru că nici nu aţi fi avut cum), nici una dintre cele două entităţi nu reprezintă instituţiile statale constituţionale, ci organizaţiile private comerciale cu acelaşi nume dar scris integral în majuscule. Adică o decepţie. O scamatorie. O încercare de manipulare şi sabotare josnică şi penibilă. Prin urmare din start voi nu puteţi sta de vorbă cu cetăţeanul republicii, căci el nu vă cunoaşte şi nu vă recunoaşte.

4. Dovadă că aşa stau lucrurile e însăşi modalitatea prin care mă adresaţi pe mine: IRIMIA, în loc de Irimia. Nu ştiu cu cine aveţi voi impresia că staţi de vorbă scriindu-mi numele în majuscule, dar prezenta informare o primiţi din calitatea mea declarată şi asumată în antetul acestui document, explicitată în detaliu în cadrul Notificării nr. 665033/27.04.2023, aspect de identificare ce nu suportă derogare.

5. Şi acum să mergem pe fond, acolo unde făcătura e în floare, căci DIAVOLUL SE ASCUNDE ÎN FOARTE MULTE DETALII (vedeţi, am scris aşa cum vă place vouă, cu majuscule, ca să vă arăt la o manieră extrem de sugestivă cine/ce sunteţi voi).

Această secţiune priveşte pretinsul „împrumut” de 350 milioane dolari americani de la BIRD în 1997.

Cine este România, din moment ce statul român nu există? Păi dacă România nu e un stat (aşa cum am demonstrat şi voi nu m-aţi contrazis), atunci nu poate fi decât o companie comercială privată creată prin folosirea numelui de ţară de către macrostructura privată din care şi voi faceţi parte. Adică o decepţie.

BIRD? O altă decepţie, întrucât, dacă ne raportăm chiar şi numai la calitatea de membru BIRD a „României”, această calitate, pretins dobândită în 1972, reprezintă ea însăşi o fraudă în sine. De ce? Pentru că, pe de-o parte, statutul de membru a fost dobândit pe baza unor acte nepublicate nicicînd în Monitorul Oficial al României (neavînd astfel calitatea de acte publice care ar conduce pe cale de consecinţă la un raport obligaţional public), iar pe de altă parte, această organizaţie pompos şi neverosimil numită BIRD (Banca Internaţională de Reconstrucţie si Dezvoltare) are ea însăşi un statut organizaţional anti-constituţional şi anti-social.

Dovada privind caracterul anticonstituţional şi antisocial al organizaţiei BIRD..

Acestea sunt doar câteva extrase din statutul oficial BIRD, publicat pe site-ul Băncii Moniale, www.worldbank.org, macrostructura din care BIRD (abreviat IBRD în engleză) face parte:

Secţiunea 4
Proprietatea şi activele Băncii, oriunde localizate şi de oricine deţinute, vor fi imune de cercetare, rechiziţionare, confiscare, expropriere sau altă formă de urmãrire prin acţiune executivã sau legislativã.

Neconstituţional. Nici o autoritate publică dintr-o ţară democratică nu se poate constitui/ asocia în organizaţii/ structuri aflate în afara oricărei răspunderi legale (materiale / civile / penale) şi practic în afara controlului social, căci interesele naţionale sunt protejate (Art. 135.2.b din Constituţia României), accesul la informaţiile de interes public este garantat (Art. 31.1 din Constituţia României), cenzura de orice fel este interzisă (Art. 30.2 din Constituţia României), asociaţiile cu caracter secret sunt interzise (Art. 40.4 din Constituţia României), România este stat de drept (Art 1.3 din Constituţia României), în care supremaţia Constituţiei este obligatorie (Art. 1.5 din Constituţia României) şi nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2 din Constituţia României), în timp ce organizaţiile care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva statului de drept sunt neconstituţionale (Art. 40.2 din Constituţia României).

Secţiunea 8
Toţi guvernatorii, directorii executivi, locţiitorii, funcţionarii şi lucrãtorii Băncii vor fi imuni faţă de acţiuni judiciare cu privire la activitãţile îndeplinite de ei în calitatea/ capacitatea lor oficială, exceptînd situaţia în care Banca decide asta;

Deci nici un individ, persoana reală, în carne şi oase, activînd în cadrul acestei organizaţii, nu poate fi tras la răspundere pentru nici un fel de acţiune săvârşită în numele Băncii. Contravine principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2), cu atât mai mult cu cât orice act de adeziune/ afiliere a statului la o entitate/ structură extra-statală are forţă juridică inferioară Constituţiei, ceea ce înseamnă că statutar Banca nu poate dispune de imunităţi şi privilegii derogatorii de la răspunderea legală pe care fiecare şi toate acţiunile sale o poartă în ţară şi în afară, derogările de genul acesta nefiind posibile cel puţin conform Constituţiei României (pentru această structură şi pentru orice altă structură străină de statul român). În plus, orice fel de acţiune îndreptată împotriva constituţiilor statelor trebuie să poată fi contracarată prin demersuri judiciare corespunzătoare, menite şi capabile să blocheze în timp real atât cauzele cât şi efectele acestor acţiuni. Adică pe funcţionari şi lucrările lor. Altfel, SUPREMAŢIA drepturilor fundamentale recunoscute atât constituţional cât şi prin intermediul tratatelor de drepturile omului care ne privesc şi ne includ (conform Art. 20.2 din Constiuţia României) ar fi doar un concept iluzoriu şi teoretic, nicidecum concret şi efectiv, căci oricînd, oricare dintre aceste drepturi ar putea fi nesocotite/ anulate de acţiunile funcţionarilor imuni la toţi şi toate.

Secţiunea 9
Imunitãţi faţă de impozitare
a) Banca, activele sale, proprietatea, venitul, operaţiunile sale şi tranzacţiile autorizate de acest acord vor fi imune/ scutite de orice impozitare şi orice taxe vamale. Banca va fi, de asemenea, imună faţă de obligaţia de a colecta sau plăti orice impozit sau taxă.

Această prevedere este echivalentă cu instituirea unor privilegii fiscale de clasă, asemenea unui titlu nobiliar din perioada feudală. Profund neconstituţională, întrucât instituie derogări partizane de la nişte mecanisme sociale de natură financiară în lipsa cărora o societate democratică nu poate să existe, căci propăşirea materială şi spirituală a unui popor este foarte dificilă sau chiar imposibilă în condiţii de vădită discriminare aferentă chiar şi numai statutului de contribuabil. Atacarea mecanismelor sociale financiare şi a garanţiilor constituţionale cu privire la justa aşezare a sarcinilor fiscale (Art. 56 alin. 2 din Constituţia României) este evidentă atunci când toate aceste derogări nu au la bază o stare de necesitate şi nici nu vin ca măsuri de recompensare a unor performanţe unice (care în final se regăsesc tot în starea de bine a societăţii). Ele pur şi simplu crează structuri oligarhice private privilegiate, de tip stat în stat, care se poziţionează pe ele deasupra legii şi Constituţiei (contrar Art. 16 alin. 2 din Constituţia României).

Tot în Secţiunea 1 a răspunsului transmis, furnizaţi ca şi bază legală a „împrumutului” de 350 de milioane de dolari SUA de la BIRD către România, OG 13/1997.

În primul rând acest OG este un act de înaltă trădare, raliat perfect la statutul anti-constituţional şi anti-social al organizaţiei BIRD. De ce? Pentru că, în cadrul acestui acord, România e obligată:

- să elimine toate subvențiile la îngrășăminte,
- să reducă cu cel puțin 25% subvențiile la semințe,
- să lichideze sau să privatizeze Unisem și Semrom,
- să lichideze sau să privatizeze 20 de societăți comerciale ale ANPA (Agenţia Naţională pentru Produsele Agricole),
- să lichideze sau să privatizeze 44 de societăţi Comcereal,
- să lichideze sau să privatizeze 1.500 societăţi de stat,
- să lichideze sau să privatizeze 82 foste societăţi prestatoare de servicii agricole,
- să lichideze sau să privatizeze cel puţin 100 foste ferme de stat,
- să lichideze sau să privatizeze toate fermele de creştere a porcinelor şi păsărilor aparţinând statului.

De precizat că astăzi, ca efect al acordului fraudulos, nici unul dintre silozurile de cereale de pe teritoriul românesc nu mai aparține „României” ci, în mod întâmplător sau nu, acestea sunt deținute de fondurile de investiții americane.

În dovedire, iată Anexa 3 din OUG 13/1997, în care sunt menţionate condiţiile şi termenii trădării:

Iată şi de unde provine ilegalitatea, neconstituţionalitatea şi înalta trădare:

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

Art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în asociaţie cu alţii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
3. Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat;

Art. 22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială;

Art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Conform acestor articole coroborate, în materia deciziilor privind proprietatea publică într-atât de extinse şi de strategice încât afecteaza securitatea, funcţionarea şi dezvoltarea unei societăti întregi, poporul, adică cetăţenii organizaţi constituţional ca republică, trebuiau consultaţi prin referendum de către aşa zişii lor reprezentanţi cu privire la opţiunea de raliere a societăţii la condiţiile BIRD de acordare a unui aşa zis împrumut. Avînd în vedere discrepanţa vădită între ce se câştigă şi ce se pierde, cu o probabilitate de 100% putem considera că poporul nu şi-ar fi dat niciodată consimţământul de a-i fi înstrăinată/ anihilată o bază materială şi funcţională substanţială, în contul unor sume bani care nici nu acoperă pierderea şi nici nu reprezintă o plată, ci un împrumut cu dobândă.

OG-ul trădării este emis de un Guvern inexistent din punct de vedere juridic (aşadar de către o structură clandestină şi frauduloasă), astfel cum am demonstrat în Secţiunea 4.2 a Notificării nr. 665033/27.04.2023 (paginile 45-65).

Faceţi afirmaţia conform căreia, citez: „Condiţiile generale (..) la care se face referire în textul Acordului de împrumut (..) este un document standard al Băncii (..) şi cuprinde prevederi de ordin general aplicabile împrumuturilor (..). Acest document (..) nu face obiectul publicării în Monitorul Oficial.”

Serios că documentul privind condiţiile generale ale acordului nu face obiectul publicării?! Păi dacă nu face obiectul publicării, atunci nici acordul condiţionat a se derula conform documentului în cauză nu face obiectul unei datorii publice, consfinţită ca fiind astfel doar prin acte publice, care tocmai datorită caracterului lor public nu pot apărea trunchiate în publicaţia oficială a statului român (în sensul de a comunica cine ce vrea, când şi cum vrea), la fel cum nu pot apărea în altă limbă decât limba oficială (care este limba română) şi cum nu pot apărea nici în terţe alte locuri prin care s-ar încerca eludarea publicaţiei oficiale şi substituirea ei cu terţe pagini personale/ organizaţionale. Mă întreb pe această cale dacă nu cumva Condiţiile Generale nepublicate sunt acele prevederi derogatorii din care am citat în cazul BIRD şi care califică această organizaţie drept o structură subversivă, anti-socială şi anti-constituţională?

Mai mult, de când contractorul nu deţine o copie integrală, autentică şi legală, a ceea ce a contractat? Păi de când acest contractor se dovedeşte că nu e statul român, ci un grup infracţional organizat care pentru nişte beneficii proprii minte şi înşeală de pe o poziţie fals-oficială, făcînd sluj la alte grupuri infracţionale organizate, mai mari ca el.

Art. 1170 din NCC - Buna credinţă
Părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă, atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot parcursul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.

Cerinţa "bunei-credinţe" are caracter de ordine publică, ceea ce înseamnă că un contract - public sau privat - dovedit ca fiind încheiat sau executat fără bună credinţă, este, pe de-o parte, lovit de nulitate absolută iar, pe de altă parte, generează răspundere delictuală pentru partea care l-a încheiat şi/sau executat astfel. Dovada relei credinţe se află şi în aspectul următor..

„Documentul poate fi accesat de pe link-ul: http://web.worldbank.org/archive/website01535/WEB/IMAGES/IBRD_S-4.PDF”

În primul rând că pentru mine ca cetăţean contează doar linkul/ ziarul oficial. Orice altă sursă de informare în privinţa pretinsei datorii publice naţionale nu are nici valoare jurdică şi nici măcar istorică, fiind doar o ciornă pe care cineva mâzgăleşte nişte păreri despre ceva.

În al doilea rând, nu există nici un element de certitudine că, în lipsa unei trimiteri din actul oficial către acest link particular (cu toate garanţiile de autenticitate aferente externalizării unei părţi din act), găsim aici aceleaşi condiţii ca cele de la vremea respectivă şi nu altele, cu atât mai mult cu cât o pagina web este actualizabilă oricând dintr-un buton şi nu se bucură de elementele de autenticitate ale actului notarial sau manuscrisului oficial.

În al treilea rând, linkul furizat nu funcţionează, prin urmare informaţia nu există:

Iată prin comparaţie cât de securizată este publicarea în regim oficial (spre deosebire de ciornele de pe un portal, şi acela nefuncţional):

► Conform art. 4 al Ordonanţei Guvernului nr. 13/1997, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 28/1998, "echivalentul în lei al sumelor în valută trase de Ministerul Finanţelor va fi virat la trezoreria statului pentru finanţarea deficitului bugetar, în condiţiile legii".

Eu nu v-am cerut să-mi reproduceţi textul din Ordonanţă care spune cum ar trebui cheltuiţi banii, ci v-am cerut dovada cheltuirii lor efective, din care să rezulte respectarea regulilor şi angajamentelor. Cu atât mai mult cu cât însăşi textul ordonanţei prevede în mod expres ca banii obţinuţi de la BIRD să NU fie cheltuiţi în anumite moduri.

Prin urmare nici la punctul acesta (privind cheltuirea efectiva a datoriei aşa zis publice contractate) nu aţi oferit informaţiile cerute.

Spuneţi că împrumutul a fost rambursat în integralitate, data finală fiind 15 Mai 2017.

Asta înseamnă, în lumina tuturor celorlalte aspecte, că tocmai aţi confirmat fraudarea poporului român de 350 de milioane de dolari, plus delapidarea de bunuri la scară naţională ca şi precondiţie a obţinerii cu titlu fals de „datorie publică” a unor privilegii de 350 de milioane de dolari pentru organizaţiile comerciale mijlocitoare şi membrii lor.

------------------------------------------------------------------------------------

Această secţiune priveşte aşa zisul „împrumut” de 19,95 miliarde de Euro contractat de aşa zisele „autorităţi de stat” pentru „România” de la FMI, BIRD şi CE (Comisia Europeană).

Dincolo de faptul că nu mi-aţi furnizat un link de pagină conţinătoare a documentelor solicitate, ci un link de cautare pe site-ul MF, înşirat pe 35 de rânduri, deci extrem de lung, plin de caractere speciale şi, în plus, în format imagine, iar nu text (aşadar imposibil de accesat, altfel decât prin eforturi supraomeneşti de dacilografiere a lui), am reuşit să refac această căutare a voastră (după expresia „Lege ratificare FMI 2009”), ajungînd la un catalog de rezultate de „numai” 1169 de pagini a câte 8 linkuri pe pagină, în care, din fericire, pe poziţia nr. 1 îmi apărea listat un pachet de legi cu referire la acordul cu FMI, BIRD şi CE (Comunitatea Europeană) din 2009.

Pe primele locuri în pachet: OUG 82/23.06.2009 (privind acordul cu CE), OUG 98/09.09.2009 (privind acordul cu BIRD) şi OUG 99/22.09.2009 (privind acordul cu FMI).
Aşa cum ne-am obişnuit deja în privinţa practicilor ilegale de nepublicare a condiţiilor de angajare a „împrumuturilor/ creditelor / facilităţilor”, în cazul nici unuia dintre aceste acorduri nu există publicitate oficială asigurată pentru Condiţiile Generale ale acordului de „împrumutare”.

O balmăjeală de texte principale, secundare, anexe, apendice, ca până la sfărsit să nu aflăm de fapt care sunt misterioasele condiţii la care se face referire peste tot.

O să exemplific în cazul BIRD (pentru a demonstra că nimic din tot ce-am surprins până acum cu privire la aceşti golani internaţionali nu este un accident, o coincidenţă, o întâmplare, ci constituie modul standard de operare), toate celelalte organisme financiare internaţionale fiind clone ale acesteia şi operînd la exact aceeaşi manieră..

Ce observăm? Păi observăm că textul principal al ordonanţei trimite la textul secundar al acordului, care trimite la definiţia termenului „Condiţii generale” în Secţiunea 1, care trimite la „Modificarea condiţiilor generale iniţiale” în Secţiunea 2, unde sunt precizate doar cele câteva modificări operate asupra unui text care nu se cunoaşte şi care nu e consemnat oficial nicăieri.
Consecinţa: NULITATE ABSOLUTĂ.

Remarc însă stoicismul cu care se urmăreşte încă din textul ordonanţei inocularea minciunii despre „datoria publică” la BERD şi despre „autoritatea publică” reprezentată (vezi doamne) de Ministerul Finanţelor (anterior Ministerul Finanţelor Publice – denumire înşelătoare care a fost modificată între timp în cea de azi) şi Banca Naţională a României, o altă manipulare abjectă, devoalată şi dovedită de mine prin intermediul comunicărilor administrative avute cu această structură subsidiară mafiei financiare internaţionale:

OUG-urile CE, BIRD şi FMI (OUG 82/23.06.2009, OUG 98/09.09.2009 şi OUG 99/22.09.2009) sunt emise de un Guvern inexistent din punct de vedere juridic (aşadar de către o structură clandestină şi frauduloasă).

Motivul inexistenţei juridice a Guvernului de după 2001 este faptul că noua lege a Guvernului (Legea 90 din 2001) este emisă de un Parlament bicameral pretins înfiinţat (conform informaţiilor comunicate de Monitorul Oficial în adresa 3305/04.05.2022, disponibila la pagina 57 a Notificării nr. 665033/27.04.2023) prin două documente de organizare şi funcţionare (deci nu de înfiinţare) din 1990, emise înainte de Constituţia din 1991, în baza cărora se pretinde că un parlament bicameral nerecunoscut constituţional (în perioada de sub constituţia comunistă) se înfiinţează, se organizează şi funcţionează ca structură legislativă din actualul aşa zis stat. De noaptea minţii!

În ceea ce priveşte FMI-ul, avem şi aici acelaşi statut anticonstituţional şi antisocial ca în cazul BIRD:

În plus faţă de ceea ce am am arătat deja în cazul BIRD, dezbat în acest caz următoarele aspecte:

Acest articol spune că nimeni din lumea asta nu poate să aibă acces la registrele de operaţiuni ale Fondului. Practic, în acest fel se naşte supra-statul nazisto-comunist, care nu dă socoteală nimănui de nimic şi calcă în picioare constituţiile naţionale şi drepturile omului. Se intră de asemenea în conflict cu faptul că interesele naţionale sunt protejate (Art. 135.2.b), accesul la informaţiile de interes public este garantat (Art. 31.1), cenzura de orice fel este interzisă (Art. 30.2), asociaţiile cu caracter secret sunt interzise (Art. 40.4), România este stat de drept (Art 1.3), în care supremaţia Constituţiei este obligatorie (Art. 1.5) şi nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2), în timp ce organizaţiile care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva statului de drept sunt neconstituţionale (Art. 40.2).

Secţiunea 6
În măsura necesară executării operaţiunilor prevăzute în acest acord şi în conformitate cu prevederile art. III, secţiunea 5, şi a celorlalte prevederi ale acordului, toate proprietăţile şi activele Fondului vor fi libere de restricţii, reglementãri, controale şi moratorii de orice fel.

Tot ceea ce priveşte FMI-ul, avem şi aici aceeaşi situaţie ca la BIRD cu privire la nepublicarea în integralitate a pretinsului act de aderare a „României” la FMI în 1972. A se vedea în acest sens pagina 15 din prezenta, parte a dialogului administrativ cu Monitorul Oficial. Deja pariez că ceea ce se ascune este ceea ce am citat la punctul anterior. Chiar şi numai acţiunea de tăinurire a unor părţi din acord (fără a ne mai agita cu privire la conţinutul informaţional efectiv tăinuit) duce în nulitate absolută acordul.

În ceea ce priveşte partea de „datorie” contractată de la Comisia Europeană, cât timp nu avem „stat” şi "guvern" care să contracteze, nu putem avea nici „datorie publică” la vreo o comisie multi/extra/para-statală.

------------------------------------------------------------------------------------

Această secţiune priveşte aşa zisul „împrumut” de 600 milioane Euro pentru politici de dezvoltare (Development Policy Loan) contractat prin acordul incheiat la data de 19 iulie 2022 cu Banca Mondială.

În plus faţă de tot ce am arătat până acum, îmi sare în ochi afirmaţia mincinoasă, aruncată cu maximă obrăznicie şi nesimţire, conform căreia, citez: „Condiţiile de acordare a acestui împumut sunt prezentate în Acordul de Împrumut”. Serios că acolo sunt ele prezentate? Eu zic că nu sunt. Ia să vedem, sunt?

Textul Acordului cu trimitere la definiţia Condiţiilor Generale, care trimite la un Apendice, spune:

Apendicele Acordului doar oferă definiţia Condiţiilor Generale (pct. 9) şi nu o enunţare a lor:

Aici se termină toată publicaţia. Minciuna MINISTERULUI FINANŢELOR a fost devoalată şi în acest caz. Aşa că HAI SICTIR (pentru voi cu majuscule)!

------------------------------------------------------------------------------------

Această secţiune priveşte piaţa internă interbancară de pe care se „împrumută” în numele cetăţenilor MF şi BNR.

Spuneţi aşa: „Ministerul Finanţelor contractează datorie publică de pe piaţa internă interbancară prin intermediul dealerilor primari (bănci comerciale ce activează în România), în prezent grupul dealerilor primari fiind format din 8 bănci, respectiv: BCR, Raiffeisen Bank, CitiBank, CEC Bank, Unicredit, ING, BRD, Banca Transilvania (..) prin intermediul Băncii Naţionale a României ce are calitatea de agent al Statului pentru acest tip de operaţiuni (..).”

Care stat? Care agent al statului? Aşa cum am demonstrat, aceste sintagme sunt goale de conţinut juridic şi nu reprezintă altceva decât vorbe amăgitoare, parte a marii diversiuni.

În altă ordine de idei, spuneţi că băncile astea comerciale vă dau ele bani vouă, pe baza unor hârtii purtătoare de aşa zisă valoare, generic numite „titluri de stat”, emise de voi şi cumpărate de ele (că ele au bani să cumpere hârtie la kilogram şi noi n-avem), iar ulterior răscumpărate de popor prin contribuţia lui în muncă la datoria creată şi angajată astfel de voi, nişte organizaţii private cu personaje marionetate, mincinoase şi frauduloase, care cică reprezintă ele poporul (sanchi)!

Eu am demonstrat şi faptul că aceste aceste bănci comerciale sunt o altă extensie a fraudei bancare mondiale. Dovada se află în comunicările administrative cu ING, după cum urmează:

Întrucât vorbim aici de o documentaţie amplă, aveţi posibilitatea să o solicitaţi pe cale oficială băncii ING, conform numerelor de înregistrare pe care vi le-am oferit. De ce am totuşi senzaţia extrem de pregnantă că n-o veţi face?

Mai spuneţi astfel: „Cu privire la valoarea titlurilor de stat de pe piaţa interbancară achiziţionate sau răscumpărate de BNR, menţionăm că achiziţiile de active de tipul titlurilor de stat realizate de BNR sunt operaţiuni derulate de banca centrală, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de autoritate monetară, aceste informaţii putînd fi solicitate BNR.”

Art. 6^1 din OG 27/2002
Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.

Procedura nefiind legal îndeplinită, constatăm şi la acest punct nefurnizarea informaţiei cerute, în cel mai nejustificat mod.

------------------------------------------------------------------------------------

Această secţiune priveşte mai multe titluri de stat punctuale, în legătură cu care am solicitat documentaţiile oficiale..

Toate linkurile comunicate ca sursă a informaţiei solicitate sunt nefuncţionale (corespunzător sau deloc).

Ce făcurăm MINISTERULE iarăşi? Ne mai dădurăm o dată în bărci ca nişte mari nesimţiţi în viaţă ce suntem?! Sau aveţi cumva de gând să veniţi şi voi ca celebrul PLANDEMIST Arafat Păpuşat cu o replică de genul „s-a greşit” şi „ce-i cu asta?” ?! Păi nu-i nimic, în afară de răspunderea voastră materială şi delictuală de care o să mă ţin până o să plătiţi cu vârf şi îndesat toate măgăriile, avînd grijă totodată să ajungeţi la coşul de gunoi al istoriei, adică acolo unde e locul şi lui Căciu, şi lui Cristian Marin, şi lui Mihai Diaconu, şi şi şi.

------------------------------------------------------------------------------------

Ca o concluzie-sinteză cu privire la toate aspectele de nelegalitate surprinse, demonstrate şi consemnate, iată ce spune Curtea de Apel Bucureşti despre contractul public, în Sentinţa nr. 1465/2021 din dosarul 4764/2/2021: ”(..) instanţa învederează că structurile statale nu se constitute în entităţi rupte de societate şi exterioare acesteia, ci sunt consecinţa unei convenţii sociale preexistente, a unui contract social, în temeiul căruia majoritatea cetăţenilor deleagă unor alţi cetăţeni, integraţi în structuri prestabilite, dreptul de a emite acte de autoritate şi acceptă să fie supuşi eventualelor măsuri restrictive ce ar putea fi stabilite prin aceste acte, dar numai cu condiţia respectării formelor şi procedurilor convenite pentru emiterea lor. Altfel spus, cu respectarea formalismului reprezentînd condiţia-premisă a delegării acestor competenţe. Per a contrario, în cazul încălcării acestor forme, cetăţeanul este îndreptăţit să nu recunoască obligaţiile ce i se impun în aceste condiţii."

Trebuie înţeles că legea fundamentală a republicii (Constituţia, singura lege votată direct de popor) impune (ca şi condiţii nederogatorii privind exercitarea oricărei forme de autoritate în cadrul organizării sociale de tip republică) următoarele lucruri:

Art. 1 alin. 5 din Constituţie: ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Pentru funcţionarul public obligaţia e dublată, privindu-l personal şi fără echivoc:

Art. 54 din Constituţie: “(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.”

Din momentul în care, de bună credinţă fiind, eu, cetătean, îti dau ocazia ţie, pretins funcţionar, şi ţie, pretinsă instituţie publică (de nivel central sau regional), să îţi corectezi derapajele de la lege şi constituţie sau să te autodebarci, iar tu nu vrei să faci nici una nici alta, se numeşte că tu, instituţie şi funcţionar, te-ai exclus din contractul public constituţional, acesta fiind reziliat de drept în ceea ce te priveşte. Ceea ce mai rămâne de făcut în privinţa pretenţiilor tale în fapt fără acoperire în drept este instituirea şi punerea în executare a unui contract privat. Acest contract odată notificat intră în funcţiune din momentul în care contractul public a fost de drept reziliat iar tu nu te-ai auto-debarcat în fapt.

Obiectul contractului privat fiind exercitarea unei forme de autoritate publică în condiţiile contractului public SAU, în caz contrar, instituirea printr-o serie de prevederi speciale/ particulare a unor plăţi (cu banii, cu statutul şi cu libertatea) pentru exercitarea de autoritate în fals, ne aflăm în plin scenariu de activare a răspunderii contractuale (materiale şi delictuale) pentru falsa legitimitate şi autoritate.

------------------------------------------------------------------------------------

Prin urmare, în baza punctului 3.9 coroborat cu 3.5 din Anexa 2 a Notificării nr. 665033/27.04.2023, organizaţia cu numele scris integral în majuscule (contrar Art. 13 din Constituţie) MINISTERUL FINANŢELOR, împreună cu al ei conducător, numitul Câciu Adrian, au din acest moment 15 zile să obiecteze pe marginea faptelor consemnate în prezenta informare şi 30 de zile să plătească în cazul în care obiecţiile nu există sau nu sunt fondate.

Prin urmare, activîndu-se în acest moment clauzele de răspundere conform întelegerii contractuale, entităţilor private nominalizate le revin următoarele sarcini:

- Achitarea de către entitatea (persoana) privată Ministerul Finanţelor (ortografiat în acte şi ca Ministerul Finanţelor), către persoana privată Eduard Cristian Irimia, a sumei de 500.000 Euro (cinci sute de mii de Euro) reprezentînd sancţiunea pecuniară prevăzută la pct. 3.9 din înţelegerea contractuală. Plata este scadentă în 30 zile, conform cu factura achitabilă din pagina online următoare: https://www.paypal.com/invoice/p/#8HB29XFTSSLYWSNR

- Achitarea de către entitatea (persoana) privată Adrian Câciu (ortografiat în acte şi ca Adrian Câciu), către persoana privată Eduard Cristian Irimia, a sumei de 500.000 Euro (cinci sute de mii de Euro) reprezentînd sancţiunea pecuniară prevăzută la pct. 3.9 din înţelegerea contractuală. Plata este scadentă în 30 zile, conform cu factura achitabilă din pagina online următoare: https://www.paypal.com/invoice/p/#SGXFLS4FJRUZHK8W

Menţiune: cele două facturi (note de plată) sunt ataşate la prezenta şi în format scriptic:

Etapa a 5-a:

5.1 Inregistrarea documentului "Informare de activare a raspunderii contractuale" s-a intamplat dupa cum urmeaza:

5.2 La toata sarabanda de ilegalitati si nulitati semnalate in documentul transmis, MINISTERUL FINANTELOR a oferit urmatorul raspuns:

5.3 In consecinta, MINISTERUL FINANTELOR a primit de la mine urmatoarea comunicare finala:

Ca urmare a raspunsurilor transmise prin posta de MINISTERUL FINANTELOR nr. 665033/16.05.2023 si nr. 665782/24.05.2023, numitul Eduard Cristian Irimia, emitent si autor al Notificarii nr. 665033/27.04.2023 si al Informarii nr. 665782/23.05.2023, va comunic faptul ca ati atestat si s-a consemnat ca existati in afara tuturor legilor publice si in afara tuturor intelegerilor private care v-ar putea oferi chiar si cea mica legitimitate de a revendica vreun privilegiu sau vreo autoritate, acum si oricand. Aveti de plata la mine suma convenita prin contractul comunicat si acceptat (dublul cuantumului de pe facturi), la fel cum aveti de returnat - impreuna cu toti complicii din macro-structura comerciala din care sunteti parte integranta - bunastarea publica si privata furata in ultimii 33 de ani de la cetateanul roman si din societatea romaneasca organizata constitutional ca republica.

5.4 MINISTERUL FINANTELOR incearca o ultima diversiune, raspunzand pe adresa mea de mail ca nu intelege sensul facturilor asupra carora continua sa fie notificat de PayPal:

5.5. La diversiunea creata, Ministerul primeste de la mine urmatorul raspuns:

5.6. Ministerul persista in diversiune, transmitand catre adresa mea de mail urmatorul raspuns, ca si continuare a discutiei dupa raspunsul meu:

5.7. Ministerul primeste raspunsul meu final care amendeaza diversiunea de-o potriva pe cale juridica si pe cale mediatica:

Etapa a 6-a:

- Ovidiu Heiuș, fostul conducător ANAF, activînd acum ca şi consilier superior ANAF Timişoara (DGRFPT)

- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti (DGRFPB)
Adresă fizică:str. Dr. Dimitrie D. Gerota nr. 13, sector 2, București, România
Adresă electronică:dgrfp.bucuresti@anaf.ro, Juridic.MB@anaf.ro

- Cîrciumaru Nicoleta-Mioara, fostul conducător DGRFPB, activînd acum ca preşedinte ANAF

- Administrația Sectorului 3 a Finanțelor Publice (ASFP-3) - persoane fizice
Adresă fizică:Piaţa Alba-Iulia nr. 6, Bl. I 5, tronson 1+2, sector 3, București, România
Adresă electronică:relatii.publice.s3@anaf.ro, Marius.Androne.S3@anaf.ro

- Nicolae Cristian, conducătorul ASFP-3, activînd ca şef administraţie
- Marius Androne, semnatarul pretenţiilor, activînd ca şi conducător al organului de executare

Numitul Eduard Cristian Irimia, persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), cu domiciliul actual în Bucureşti, ... (adresă de localizare fizică în teritoriu), email: eduard.irimia@gmail.com, deţinător CNP ... (deţinere avînd semnificaţia recunoscută şi acceptată de mine conform cu Notificarea înregistrată la ANAF sub nr. 23770212023/ 27.04.2023),

..ca urmare a epuizării fără nici un rezultat a termenului de 30 de zile alocat formulării unui răspuns de către ANAF la Notificarea cu Reclamaţie de Nelegalitate nr. 23770212023/27.04.2023, timp în care nimeni nu a catadicsit să scrie un rând, să combată juridic sau să remedieze problemele de nelegalitate/ fraudulozitate semnalate şi nici să se retragă din funcţia pretins publică (operîndu-se doar o permutare a unora dintre cadre de pe un fotoliu pe altul în cadrul ANAF), transmit în atenţia entităţilor şi persoanelor nominalizate:

INFORMARE de activare a răspunderii contractuale (materiale şi delictuale)

În Reclamaţia de Nelegalitate (integrată în Notificarea nr. 23770212023/27.04.2023) am prezentat argumente şi dovezi menite şi capabile să ateste ilegalitatea pretenţiilor entităţii perceptoare ANAF din subordinea MINISTERULUI FINANŢELOR (MF), solicitînd în contrapartidă demontarea tuturor aspectelor de nelegalitate semnalate sau retragerea pretenţiilor în cauză ca dovedit nelegitime şi nelegale sau recunoaşterea inexisteţei calitaţii publice din care sunt emise oricare şi toate pretenţiile (aceea de instituţie şi autoritate statală centrală/regională a MF şi ANAF).

Prin lipsa orişicărui răspuns, ANAF desconsideră practic orice orice dezbatere pe marginea problemelor pretenţiilor emise şi a însăşi statutului său mult clamat, acela de pretinsă instituţie şi autoritate publică.

Tăcerea ocoleşte voit şi culpabil toate întrebările, cerinţele, argumentele şi dovezile prezentate de mine cu privire la însăşi inexistenţa legal valabilă a MF şi ANAF ca instituţii publice şi autorităţi statale pretins constituţionale. În aceste condiţii, refuzînd orice dialog administrativ, contrar dreptului meu şi obligaţiei voastre legale statuată de Art. 31 alin. 1 şi 2 din Constituţia României (privind dreptul meu la informaţie şi obligaţia voastră de a informa), respectiv Art. 5 din OG 27/2002 (privind dreptul meu la petiţionare şi obligaţia voastră de a soluţiona corect, complet şi la termen petiţiile primite), ANAF, prin persoanele cu funcţii de conducere din structura sa nominalizate în antetul notificării şi al prezentei informări (numiţii Heiuş, Cârciumaru, Cristian şi Androne) atestă caracterul ilicit, imoral, ilegal, infracţional, nu doar al acţiunilor şi lucrărilor entităţii ANAF, ci al însăşi organizaţiei ANAF ca existenţă în sine.

Datorită multiplelor aspecte de ilegalitate semnalate şi necombătute/ neremediate, această extrem de ruşinoasă şi foarte culpabilă trecere sub tăcere a nulităţilor juridice absolute incidente cu privire la pretenţiile, statutul, mandatul şi contractul public pe care şi-l arogă ANAF peste mine, în calitatea publică de cetăţean, ca de altfel peste toţi cetăţenii membri ai formei de organizare socială „republica constituţională”, atestă şi consemnează tot ceea ce eu am arătat şi demonstrat în Notificarea de 100 de pagini rămasă neatacată/ nesoluţionată:

Art. 1 alin. 5 din Constituţie: ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Pentru funcţionarul public obligaţia e dublată, privindu-l personal şi fără echivoc:

Obiectul contractului privat astfel încheiat fiind exercitarea unei forme de autoritate publică în condiţiile contractului public SAU, în caz contrar, instituirea unor plăţi (cu banii, cu statutul şi cu libertatea) pentru exercitarea de autoritate în fals, ne aflăm în plin scenariu de activare a răspunderii contractuale (materiale şi delictuale) pentru falsa legitimitate, legalitate şi autoritate.

Prin urmare, în baza punctului 3.9 coroborat cu punctul 3.5 din Anexa nr. 2 a Notificării nr. 23770212023/27.04.2023, organizaţiile cu numele scris integral în majuscule (contrar Art. 13 din Constituţie) ANAF, DGRFPB, ASFP-3, împreună cu ai lor conducători de la momentul respectiv (actualmente unii dintre ei permutaţi pe alte fotolii de conducere în cadrul aceleiaşi structuri), au din acest moment 15 zile să obiecteze pe marginea faptelor consemnate în prezenta informare şi 30 de zile să plătească în cazul în care obiecţiile nu există sau nu sunt fondate.

Prin urmare, activîndu-se în acest moment clauzele de răspundere conform întelegerii contractuale, entităţilor private nominalizate le revin următoarele sarcini:

Menţiune: cele 7 facturi (note de plată) sunt ataşate la prezenta şi în format scriptic:

Iata dovada receptionarii si inregistrarii Informarii, sub forma mesajului de confirmare primit din formularul ANAF dupa transmiterea documentului:

Etapa a 7-a:

Iata si mesajul meu final, transmis ca raspuns catre ANAF la obraznicia lor de mai sus:

from:	Eduard Irimia <eduard.irimia@gmail.com>
to:	Relatii.Publice.S3@anaf.ro, DGRFP.Bucuresti@anaf.ro
date:	Apr 27, 2023, 4:16 PM
subject:	Re: Notificare cu reclamatie de nelegalitate contra pretentiilor fiscale comunicate
mailed-by:	gmail.com

ANAF si Ministerul Finantelor - fraudulozitatea pretentiilor de datorie si indatorare, inexistenta juridica, autoritatea publica nula de drept

Etapa 1

Etapa a 2-a

Etapa a 3-a

Etapa a 4-a

Etapa a 5-a

Etapa a 6-a

Etapa a 7-a

Etapa 1:

Etapa a 2-a:

Etapa a 3-a:

Etapa a 4-a:

Etapa a 5-a:

Etapa a 6-a:

Etapa a 7-a:

COPYRIGHT © 2017-2025 Eduard Irimia - www.FiintaSuverana.ro (v.8)
Lucrarile personale pot fi utilizate de oricine dar nu pot fi reproduse pe alte platforme

si nu pot fi asumate decat in procedurile la realizarea carora servesc.

ANAF si Ministerul Finantelor - fraudulozitatea pretentiilor de datorie si indatorare, inexistenta juridica, autoritatea publica nula de drept

COPYRIGHT © 2017-2025 Eduard Irimia - www.FiintaSuverana.ro (v.8) Lucrarile personale pot fi utilizate de oricine dar nu pot fi reproduse pe alte platforme

si nu pot fi asumate decat in procedurile la realizarea carora servesc.

COPYRIGHT © 2017-2025 Eduard Irimia - www.FiintaSuverana.ro (v.8)
Lucrarile personale pot fi utilizate de oricine dar nu pot fi reproduse pe alte platforme