Confruntarea legală şi responsabilizarea comercială a PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

Am spus inca de acum niste ani ca organizatia care se intituleaza pompos si neverosimil PARLAMENTUL ROMANIEI (compusa din CAMERA DEPUTATILOR si SENAT) are toate caracteristicile unei monarhii parlamentare, insemnand o combinatie dintre un nucleu autoritarist despotic, autorul de facto al initiativelor acestui organism, si o imbracatura inselatoare a sa, de asa zis for legiuitor national constitutional, combinatie atestata de faptele si actele vadit rauvoitoare si anti-sociale impinse neabatut inainte de sutele de personaje inregimentate (ca deputati si senatori), conform agendei trasate si urmate.

Atunci cand problema nu este abordata de la radacina, toate solutiile sunt sortite esecului, deoarece autoritatea PARLAMENTULUI peste subiectii edictelor lui este una pur comerciala, nicidecum public-legala sau statal-constitutionala. Inca si mai rau este ca de la ea porneste autoritatea tuturor celorlalte organisme si structuri care deservesc reglementele si directivele PARLAMENTULUI, fiind chiar de catre acesta create si operationalizate. In numele autoritatii comerciale dobandite ca urmare a unor acorduri comerciale tacite, fortarea pretentiilor PARLAMENTULUI prin intermediul organelor sale de represiune (in speta GUVERNUL si subsidiarele lui) peste subiectii adresati (in speta populatiile nationale) devine o practica perpetua, care nu se va sfarsi pana cand nu va exista o exprimare intr-atat de cuprinzatoare a dezacordului vizavi de originea tuturor pretentiilor, incat aceasta sa fie de-o potriva menita si capabila sa inchida usa tuturor justificarilor pe care corporatia comerciala globala si le-ar mai putea gasi pentru a se infiltra prin intermediul falselor institutii si actelor lor in vietile si afacerile populatiilor lumii.

Lucrarea si actiunea pe care o redau mai jos in integralitate corespunde unui proces de inhibare si dezasamblare a ceea ce pana acum s-a vrut o hidra infailibila a tiraniei centralizate, deservita cu minutiozitate si scrupulozitate de fiecare si toate emanatiile ei lucrand neobosit la decimarea/ sclavizarea/ controlul societatii omenesti. Menirea prezentei lucrari si actiuni este nici mai mult nici mai putin decat demascarea si destructurarea intregului retetar dupa care functioneaza abuzul centralizat, de la nucleu pana la imbracatura si poleiala.

De pe aceasta pagina pot fi accesate documentele oficiale tranzactionate cu PARLAMENTUL ROMANIEI si mesajele schimbate online cu ocazia tranzactionarii acestor documente (trimitere inscrisuri si confirmare de receptionare cu numar de inregistrare). Tot aici am publicat si continutul efectiv al documentelor in cauza, cu anonimizarea in parte a datelor personale.

Etapa 1:

Notificarea PARLAMENTULUI ROMANIEI asupra situaţiei şi relaţiei dintre părţi pe fondul problemelor de nelegitimitate şi nelegalitate documentate. Informarile de actualizare transmise de mine la scurt timp. Raspunsul derizoriu, obraznic, neconform si tardiv al PARLAMENTULUI ROMANIEI.

I. Mesajele de transmitere si inregistrare a Notificarii la Camera si la Senat, in forma initiala a ei din 30 Octombrie 2024..

II. Mesajele de transmitere si inregistrare la Camera si la Senat a primei INFORMARI continatoare de clarificari la Notificare, in data de 4 Noiembrie 2024..

1. Notificare legala si comerciala - documentul original, asa cum a fost acesta transmis si receptionat, pentru a carui descarcare se va folosi numele de utilizator "PARLAMENTUL-ROMANIEI" si parola reprezentata de CNP-ul utilizat de mine in documente, incadrat intre cratime ("-xxxxxxxxxxxxx-").

6. Nota explicitare termeni Informare 3 - documentul original, asa cum a fost acesta transmis si receptionat, pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul Notificarii.

------------------------------------------------------------------------------------

>>> CONTINUTUL CONEXAT si COROBORAT al documentelor indicate mai sus, reprezentand Notificarea in forma ei actualizata, unitara si finala..

Adresă fizică: Palatul Parlamentului, strada Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucureşti, România
Adresă electronică: srp@cdep.ro , infocdep@cdep.ro

(* Partea căreia mă adresez identificată în antet drept „toate structurile şi/sau entităţile care includ şi/sau controlează pe oricare din anterioarele” se referă la oricare şi toate fiinţele şi organizaţiile, oriunde plasate în timp şi spaţiu, oricât de simple sau de complexe, care încorporează şi/sau comandă în orice fel existenţa şi/sau activităţile CAMEREI DEPUTAŢILOR şi SENATULUI, respectiv ale membrilor acestora - deputaţii şi senatorii - din cadrul PARLAMENTULUI ROMÂNIEI. Punctele 7.9.2 - 7.9.4 din Notificare poartă efectele despre care fac vorbire acolo asupra tuturor formelor de fiinţare şi manifestare aferente acestei categorii de subiecţi.)

Numitul Eduard Cristian Irimia, fiinţă vie şi conştientă de sine activînd statutar ca persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), reprezentat în sensul statutelor menţionate prin entitatea comercială EDUARD CRISTIAN IRIMIA cu CNP 179xxxxxxxxxx - conform Certificat de Naştere seria N.12 nr. 337866 reglementat prin AFIDAVIT nerebutat nr. 177859 / 08.05.2024 (disponibil aici: https://www.fiintasuverana.ro/img/Certificatul-de-Nastere/scan-afidavit-final-PMC.jpg), stabilit astfel ca urmare a dialogului administrativ desfăşurat în perioada 23.01.2024 – 06.09.2024 cu Primăria Mun. Craiova conform etapelor şi înscrisurilor publicate în integralitate pe pagina de internet: https://www.fiintasuverana.ro/documente-administrativ-contractuale/demersul-privind-certificatul-de-nastere.html,

..cu adresa fizică de corespondenţă Aleea xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, sect. 3, Bucureşti (**)

(** Adresa fizică de corespondenţă menţionată în antet poate fi utilizată de către subiecţii adresaţi DOAR ÎN MOD EXCEPŢIONAL, pentru expedierea printr-un serviciu poştal a unui eventual răspuns la Notificarea ce face obiectul Informării, în cazul în care, din motive obiective, acesta nu poate fi trimis pe mail (către cel puţin una din cele două adrese indicate de mine), coresponenţa electronică fiind opţiunea mea principală şi prioritară de comunicare.)

(*** Imposibilitatea trimiterii prin e-mail a răspunsului la Notificare şi abordarea variantei alternative de comunicare a scrisorii poştale va trebui anunţată şi motivată printr-un mail către adrea de pe care s-a primit Notificarea, în interiorul termenului alocat transmiterii unui răspuns la Notificare. De asemenea, expedierea scrisorii va trebui să se încadreze în acelaşi termen.)

..în continuarea dialogului administrativ pe care l-am purtat cu deputaţii, senatorii, Camera Deputaţilor şi Senatul României în legislatura 2020-2024 (indicat detaliat în Partea 1 din prezenta)

Notificare de actualizare a situaţiei şi relaţiei dintre părţi
pe fondul problemelor de nelegitimitate şi nelegalitate semnalate,
necontestate şi neremediate de cei cărora mă adresez

Acest document vizează următoarele aspecte ale relaţiei mele cu entităţile/ structurile nominalizate în antet:

ANEXA 1 şi 2: Identificarea în clar a membrilor CAMEREI DEPUTAŢILOR şi SENATULUI (deputaţii şi senatorii nominalizaţi generic în antet) cărora m-am adresat în decursul actualei legislaturi şi cărora mă adresez în continuare prin prezenta.

Toate cele 7 părţi vor fi dezbătute de mine pe bază de AFIDAVIT-uri motivate (adică declaraţii de fapte adevărate probate, sub prestare de jurământ), a căror nerebutare (nedemontare) punct cu punct - în fapt, în drept şi în dovedire - de către partea adversă, printr-un document similar de tip AFIDAVIT emis în contradictoriu cu al meu, în termen de maxim 20 de zile de la recepţionarea prezentei, care să afirme şi să ateste că lucrurile nu stau cum spun eu (că faptele indicate şi dovedite de mine nu există), conduce pe cale de consecinţă la consemnarea faptelor afirmate, demonstrate şi nerebutate ca fiind realitatea incontestabilă a relaţiei dintre părţi, iar obligaţiile născute din ele ca fiind legea imuabilă a părţilor.

Fac menţiunea şi subliniez că limbajul din prezenta notificare (în integralitatea ei) corespunde, sub aspectul semanticii cuvintelor, Dicţionarului Explicativ al Limbii Române - ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” (Editura Univers Enciclopedic, 1998), iar sub aspectul gramaticii, Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” (Editura Univers Enciclopedic, 1995), ambele contemporane cu noua orînduire socială post-revoluţionară de după adoptarea noii constituţii, adică din 1992 şi până azi. Interpretarea oricăror comunicări care vor mai urma, va fi, de ambele părţi, asimilată aceleiaşi baze interpretative.

Notificarea/ Informarea către agent este notificare/ informare către principal

Notificarea/ Informarea către principal este notificare/ informare către agent.

Răspunsul/ acordul agentului reprezintă răspunsul/ acordul principalului

Răspunsul/ acordul principalului reprezintă răspunsul/ acordul agentului.

Semnătura: Eduard Cristian Irimia, toate drepturile rezervate conform Certificat de Nastere N.12-337866, reglementat prin AFIDAVIT nr. 177859/08.05.2024

AFIDAVIT de atestare a faptului că organziaţiile nominalizate şi membrii lor nu recunosc şi nu respectă Constituţia României, respectiv nu există şi nu activează în spaţiul juridic naţional constituţional

Art. 141 din Constituţia României – Consiliul Economic şi Social
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

Art. 2 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social
  (1) Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.
  (2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social sunt:
    a) politicile economice;
    b) politicile financiare şi fiscale;
    c) relaţiile de muncă, protecţia socială, politicile salariale şi egalitatea de şanse şi de tratament;
    d) agricultură, dezvoltare rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;
    e) protecţia consumatorului şi concurenţă loială;
    f) cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente;
    g) drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;
    h) politicile în domeniul sănătăţii;
    i) politicile în domeniul educaţiei, tineretului, cercetării, culturii şi sportului.

Art. 1 din Constituţia României – Statul român
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Prin urmare, acolo unde sunt emise/ adoptate norme cu putere de lege care impactează/ influenţează/ afectează/ rearanjează/ rescriu/ reconsideră politici economice/ financiare/ fiscale/ salariale, devine imperativă SOLICITAREA în prealabil a unui aviz de la CES. Faptul că acel aviz este sau nu acordat, este sau nu favorabil, nu are importanţă. Ceea ce prezintă importanţă este îndeplinirea procedurii de către Parlament, sub sancţiunea neconstituţionalităţii extrinseci a legii, în ansamblul său.

Criteriul a fost enunţat şi folosit chiar de către CCR în constatarea neconstituţionalităţii pe această premisă a mai multor pachete de legi. Un exemplu în acest sens este Decizia 139 din 13 Martie 2019, relevantă atât din punct de vedere al dispozitivului, cât şi al considerentelor:

Art. 70 din Constituţia României - Mandatul senatorilor şi deputaţilor

Menţionez în acest sens următoarele dialoguri administrative la capătul cărora nu s-a comunicat nimic:

Art. 134 din Constitutia 1991
(2) Statul trebuie să asigure:
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

Art. 135 din Constitutia 2003
(2) Statul trebuie să asigure:
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

Să vedem ce dispune Codul Silvic actual, adoptat de PARLAMENT prin Legea 46/2008:

Art. 6
(3) Recoltarea și valorificarea lemnului din vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național sunt la latitudinea proprietarilor, (..).

Art. 29
(1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid cu structură echienă și relativ echienă, pin, plop euramerican, salcie selecționată, (..).
(5) Tăierile rase în parcurile naționale, rezervațiile naturale și parcurile naturale sunt interzise, cu excepția arboretelor în care nu se poate asigura regenerarea naturală prin altfel de tăieri.

Art. 37
(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective:
c) locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;

Art. 59
  (1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăși posibilitatea acestora, stabilită prin amenajamentul silvic.
  (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate depăși posibilitatea anuală, în următoarele situații:
    a) dacă reglementarea procesului de producție lemnoasă se realizează la nivel de arboret;
    b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilității anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.

Art. 129
(1) Regia Națională a Pădurilor - Romsilva plătește administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice pentru suprafețele de fond forestier retrocedate, sumele din fondul de conservare și regenerare a pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri.

1. Legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Nu ține cont de impactul cumulat pe care exploatările îl generează la nivel de peisaj forestier, cu riscuri și consecinţe dramatice legate de conservarea pădurilor și dezvoltarea unei bioeconomii durabile.

2. Nu reglementează o metodă de combatere a exploatărilor ilegale. Sistemul ineficient nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte și sufocă eforturile privind administraţia eficientă şi sustenabilă a pădurilor.

3. Nu instituie cerințe care sa promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poată fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață.

4. Comportă deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite clar şi corect iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente.

5. Dă undă verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, cu retrocedări care nu ar trebui sa existe și o fărâmițare administrativă artificială și dăunătoare a fondului forestier național.

Dovada dezastrului general antrenat prin emiterea şi punerea în aplicare a Codului Silvic timp de 16 ani, în conflict ireconciliabil cu prevederile articolului precitat din Constituţia României:

Deci, conform cifrelor oficiale se recoltează din tăieri 20 milioane de metri cubi de lemn anual, din care agenţia guvernamentală ROMSILVA e responsabilă de 50% din cantitatea totală de tăieri, în timp ce restul se taie de UAT-uri (15%), de proprietarii privaţi de păduri (29%), precum şi de alţi administratori de vegetaţie forestieră (6%).

Însă cât înseamnă raportat la suprafaţa pădurilor distruse tăierea de copaci în cantitate de 20 de milioane de metri cubi anual? Şi câţi bani se obţin pe această cantitate defrişată? Dar în cât timp va putea creşte la loc pădurea distrusă?

Conform www.cartiagricole.ro, avem următoarele date privind pădurile de stejar, plop şi salcâm, între care vom face o medie:

Asta înseamnă raportat la 20 de milioane de metri cubi anual de păduri de foioase defrişate:

Art. 134 din Constitutia 1991
(2) Statul trebuie să asigure:
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

Art. 135 din Constitutia 2003
(2) Statul trebuie să asigure:
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

Redevenţa la gaze naturale şi la petrol aprobată de Parlament prin Legea 238/2004 este în medie 10% pentru toate exploatările de petrol şi gaze ale ţării.

Redevenţa minieră aprobată de Parlament prin Legea Minelor nr. 85/2003 este în medie 5% pentru toate explotările de zăcăminte de orice fel ale subsolului ţarii. În baza aceleiaşi legi, pentru apele minerale redevenţa este de 4,5 Euro la tona de apă minerală naturală extrasă!

Este clar în aceste condiţii că nu mai putem vorbi despre vreo exploatare a resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, aşa cum prevăd ambele constituţii, căci dacă s-ar fi organizat vreodată un referendum pe această temă de interes public, aşa cum de altfel ar fi fost şi normal, poporul român nu ar fi fost de acord în veci cu cedarea resurselor autohtone pe o presupusă plată cuprinsă între 5 şi 10% din tot ce scoate străinul din curtea lui.

Este ca şi cum agentul de vânzări ar primi un comision la vânzare cuprins între 90 şi 95% din preţul produsului tău pe care ţi-l valorfică el. Dacă cineva din tot parlamentul de acoperiţi şi trădători îmi arată mie o singură afacere legitimă americană sau europeană care funcţionează în acest fel, îl scutesc personal de orice fel de răspundere! Este însă evident că o astfel de afacere nu ar putea să existe şi nu a existat vreodată altfel decât prin delapidarea, furtul şi înstrăinarea frauduloasă şi criminală a unor resurse a căror administrare sau posesie nu le-a revenit niciodată celor care au jonglat în acest fel cu ele!

Art. 134 din Constitutia 1991
(2) Statul trebuie să asigure:
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, (..);

Art. 135 din Constitutia 2003
(2) Statul trebuie să asigure:
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, (..);

În cadrul acestui acord, obligaţiile asumate fraudulos în numele poporului de GUVERN şi de PARLAMENT sunt următoarele:

De precizat că astăzi, ca efect al actului abominabil, nici unul dintre silozurile de cereale de pe teritoriul românesc nu mai aparține „României” ci, în mod deloc întâmplător, acestea sunt deținute de fondurile de investiții americane (B.I.R.D. este de fapt Banca Mondială cu sediul in Statele Unite ale Americii, la Washington).

În dovedire, iată Anexa 3 din OUG 13/1997, în care sunt menţionate condiţiile şi termenii trădării:

Iată şi de unde provine ilegalitatea, neconstituţionalitatea şi înalta trădare:

Art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în asociaţie cu alţii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
3. Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat;

Art. 22 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială;

Art. 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Conform acestor articole coroborate, în materia deciziilor privind proprietatea publică într-atât de extinse şi de strategice încât afecteaza securitatea, economia, funcţionarea şi dezvoltarea unei societăti întregi, poporul, adică cetăţenii organizaţi constituţional ca republică, trebuiau consultaţi prin referendum de către aşa zişii lor reprezentanţi cu privire la opţiunea de raliere a societăţii la condiţiile B.I.R.D. de acordare a unui aşa zis împrumut. Avînd în vedere discrepanţa vădită între ce se câştigă şi ce se pierde, cu o probabilitate de 100% putem considera că poporul nu şi-ar fi dat niciodată consimţământul de a-i fi înstrăinată/ anihilată o bază materială şi funcţională substanţială, în contul unor sume bani care nici nu acoperă pierderea şi nici nu reprezintă o plată, ci un împrumut cu dobândă!

Menţionez doar câteva astfel de angajamente asumate de PARLAMENT (în sens de CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENAT) după 1989:

Problema de nelegalitate şi neconstituţionalitate este pe de-o parte, aceea că actele primare în baza cărora putem tranzacţiona varii angajamente cu ONU, FMI, BIRD sunt tratalele/ convenţiile/ acordurile de aderare la aceste organisme, incomplet sau deloc publicate în Buletinul/ Monitorul Oficial, iar pe de altă parte că statutele acestor structuri/ organizaţii/ organisme conţin prevederi/ norme profund anti-sociale şi anti-constituţionale.

Daca documentul privind condiţiile generale ale unui acord sau altuia nu face obiectul publicării, atunci nici acordul condiţionat a se derula conform documentului în cauză nu face obiectul unei obligaţii publice, consfinţibilă ca fiind astfel doar prin acte publice, care tocmai datorită caracterului lor public nu pot apărea trunchiate sau deloc în publicaţia oficială a părţii româneşti pretins contractante/ ratificante, la fel cum nu pot apărea în altă limbă decât limba oficială (care este limba română literară) şi cum nu pot apărea nici în terţe alte locuri prin care s-ar încerca eludarea publicaţiei oficiale şi subtituirea ei cu terţe pagini personale/ organizaţionale.

Acestea sunt doar câteva extrase din statutul oficial BIRD, publicat pe site-ul Băncii Mondiale, www.worldbank.org, macrostructura din care BIRD (abreviat IBRD în engleză) face parte:

Secţiunea 4
Proprietatea şi activele Băncii, oriunde localizate şi de oricine deţinute, vor fi imune de cercetare, rechiziţionare, confiscare, expropriere sau altă formă de urmãrire prin acţiune executivã sau legislativã.

Neconstituţional. Nici o autoritate publică dintr-o ţară democratică nu se poate constitui/ asocia în organizaţii/ structuri aflate în afara oricărei răspunderi legale (materiale / civile / penale) şi practic în afara controlului social, căci interesele naţionale sunt protejate (Art. 135.2.b din Constituţia României), accesul la informaţiile de interes public este garantat (Art. 31.1 din Constituţia României), cenzura de orice fel este interzisă (Art. 30.2 din Constituţia României), asociaţiile cu caracter secret sunt interzise (Art. 40.4 din Constituţia României), România este stat de drept (Art 1.3 din Constituţia României), în care supremaţia Constituţiei este obligatorie (Art. 1.5 din Constituţia României) şi nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2 din Constituţia României), în timp ce organizaţiile care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva statului de drept sunt neconstituţionale (Art. 40.2 din Constituţia României).

Secţiunea 8
Toţi guvernatorii, directorii executivi, locţiitorii, funcţionarii şi lucrãtorii Băncii:

(i) vor fi imuni faţă de acţiuni judiciare cu privire la activitãţile îndeplinite de ei în calitatea/ capacitatea lor oficială, exceptînd situaţia în care Banca decide asta;

Aşadar nici un individ, persoana reală, în carne şi oase, activînd în cadrul acestei organizaţii, nu poate fi tras la răspundere pentru nici un fel de acţiune săvârşită în numele Băncii. Contravine principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2), cu atât mai mult cu cât orice act de adeziune/ afiliere a statului la o entitate/ structură extra-statală are forţă juridică inferioară Constituţiei, ceea ce înseamnă că statutar Banca nu poate dispune de imunităţi şi privilegii derogatorii de la răspunderea legală pe care fiecare şi toate acţiunile sale o poartă în ţară şi în afară, derogările de genul acesta nefiind posibile cel puţin conform Constituţiei României (pentru această structură şi pentru orice altă structură străină de statul român). În plus, orice fel de acţiune îndreptată împotriva constituţiilor statelor trebuie să poată fi contracarată prin demersuri judiciare corespunzătoare, menite şi capabile să blocheze în timp real atât cauzele cât şi efectele acestor acţiuni. Adică pe funcţionari şi lucrările lor. Altfel, SUPREMAŢIA drepturilor fundamentale recunoscute atât constituţional cât şi prin intermediul tratatelor de drepturile omului care ne privesc şi ne includ (conform Art. 20.2 din Constiuţia României) ar fi doar un concept iluzoriu şi teoretic, nicidecum concret şi efectiv, căci oricînd, oricare dintre aceste drepturi ar putea fi nesocotite/ anulate de acţiunile funcţionarilor imuni la toţi şi toate.

Secţiunea 9
Imunitãţi faţă de impozitare
a) Banca, activele sale, proprietatea, venitul, operaţiunile sale şi tranzacţiile autorizate de acest acord vor fi imune/ scutite de orice impozitare şi orice taxe vamale. Banca va fi, de asemenea, imună faţă de obligaţia de a colecta sau plăti orice impozit sau taxă.

Această prevedere este echivalentă cu instituirea unor privilegii fiscale de clasă, asemenea unui titlu nobiliar din perioada feudală. Profund neconstituţională, întrucât instituie derogări partizane de la nişte mecanisme sociale în lipsa cărora o societate democratică nu poate să existe, căci propăşirea materială şi spirituală a unui popor este foarte dificilă sau chiar imposibilă în condiţii de vădită discriminare aferentă chiar şi numai statutului de contribuabil. Atacarea mecanismelor sociale financiare şi a garanţiilor constituţionale cu privire la justa aşezare a sarcinilor fiscale (Art. 56 alin. 2 din Constituţia României) este evidentă atunci când toate aceste derogări nu au la bază o stare de necesitate şi nici nu vin ca măsuri de recompensare a unor performanţe unice (care în final se regăsesc tot în starea de bine a societăţii). Ele pur şi simplu crează structuri oligarhice private privilegiate, de tip stat în stat, care se poziţionează pe ele deasupra legii şi Constituţiei (contrar Art. 16 alin. 2 din Constituţia României).

În ceea ce priveşte FMI-ul, avem şi aici acelaşi statut anticonstituţional şi antisocial ca în cazul BIRD:

În plus faţă de ceea ce am am arătat deja în cazul BIRD, dezbat în acest caz următoarele paragrafe:

Acest articol spune că nimeni din lumea asta nu poate să aibă acces la registrele de operaţiuni ale Fondului. Practic, în acest fel se naşte supra-statul nazistoido-comunist, care nu dă socoteală nimănui de nimic şi calcă în picioare constituţiile naţionale şi drepturile omului. Se intră de asemenea în conflict cu faptul că interesele naţionale sunt protejate (Art. 135.2.b), accesul la informaţiile de interes public este garantat (Art. 31.1), cenzura de orice fel este interzisă (Art. 30.2), asociaţiile cu caracter secret sunt interzise (Art. 40.4), România este stat de drept (Art 1.3), în care supremaţia Constituţiei este obligatorie (Art. 1.5) şi nimeni nu este mai presus de lege (Art. 16.2), în timp ce organizaţiile care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva statului de drept sunt neconstituţionale (Art. 40.2).

Secţiunea 6
În măsura necesară executării operaţiunilor prevăzute în acest acord şi în conformitate cu prevederile art. III, secţiunea 5, şi a celorlalte prevederi ale acordului, toate proprietăţile şi activele Fondului vor fi libere de restricţii, reglementãri, controale şi moratorii de orice fel.

Indic mai jos doar câteva dintre angajamentele asumate de PARLAMENT (în sens de CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENAT) după 1989 cu structurile menţionate:

Problema de nelegalitate şi neconstituţionalitate în toate angajamentele de acest fel este că actele primare în baza cărora putem tranzacţiona cu BERD, CFI, BI şi CE sunt tratatele/ convenţiile/ acordurile de alăturare la/ colaborare cu/ recunoaştere a respectivelor structuri. Ce să vezi însă, parlamentul bicameral (în sens de Camera Deputaţilor şi Senat), cel care a dispus ratificarea prin lege pentru partea românească, a fost consacrat constituţional de abia în Decembrie 1991, data intrării în vigoare a Constituţiei post-comuniste, iar nu înainte, atunci când a legiferat fără autoritatea necesară alăturarea la/ colaborarea cu structurile în cauză, prin:

Banca Națională a României NU este prevăzută în Constituția României ca fiind o a patra putere în stat alături de cea legislativă, administrativă și judecătorească. Prin urmare ea poate doar să fie asimilată ca fiind o parte a sistemului financiar din republica națională constituțională, prevăzut în articolul Art. 137 alin. 1 din Constituție, în măsura în care se confirmă legitimitatea existenței sale.

Art. 137 din Constituţie - Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.

Ori nu putem vorbi de acest lucru având în vedere că BNR este o bancă privată, fără acte de înființare în spațiul juridic al republicii constituționale, ale cărei legi de organizare și funcționare de tip stat în stat sunt adoptate de un parlament neconsacrat constituțional și la rândul lui fără acte de instituționale de înființare. Iată cum şi de ce..

Conform adresei BNR nr. XIV/5/1724/30.05.2022 care mi-a fost transmisă de către Departamentul de Comunicare şi Relaţii cu Publicul, Banca Natională a României a luat fiinţă, conform Monitorului Oficial din 17 (29) Aprilie 1880 (care mi-a fost transmis de BNR în copie conform cu originalul) prin setul de norme intitulate, citez: „Lege pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune”.

Această lege, la Art. 4, conţine următoarea prevedere: „Durata băncei va fi de 20 de ani, cu începere de la 1 iulie 1880”.

Prin urmare, fără alte documente justificative, din care să rezulte fie reînfiinţarea după 20 de ani, fie prelungirea duratei de viată menţionată în legea de înfiinţare, BNR şi-a încetat oficial existenţa la 1 iulie 1900.

Ne mai existînd în circuitul juridic civil, BNR nu avea cum să fie preluată de comunişti şi transformată în bancă de stat, aşa cum s-a pretins că s-a făcut prin intermediul Decretului 320 din 15 Noiembrie 1948 care, la Art. 1, spunea astfel: „Banca Naţională a României se transformă în Banca Republicii Populare Române”, anterioara BNR devenind fără acte BRPR, instituţie a statului, fapt reiterat şi prin Decretul 130/1957, apoi Decretul 403/1965 şi H.C.M. (Hotărârea Consiliului de Miniştri) nr. 507/1965.

Totodată, la următoarea transformare suferită, şi anume translaţia din BRPR în BNRSR, banca pretins existentă a fost integrată (cu acţiuni şi patrimoniu) în proprietatea noului stat comunist, fapt care s-a întâmplat cel mai târziu prin Decretul 124/1970 (privind organizarea şi funcţionarea), prin care BNR nu s-a înfiinţat, ci s-a redenumit şi s-a reorganizat, căci Art. 1 al Decretului proclamă faptul că „Banca Naţională a Republicii Socialiste România, organ central al administraţiei de stat şi unica bancă de emisiune a ţării, asigură înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul monetar şi al creditului”. La fel este cazul şi cu statutul adoptat în acelaşi an, prin Decretul 524/1970, care la Art. 1 proclama că, citez: „Banca Naţională a R.S.R., organ central al administraţiei de stat şi unica bancă de emisie a ţării, asigură înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul monetar şi al creditului.”.

Aceste două decrete nu pot fi asimilate unor acte de înfiinţare, întrucât nu îndeplinesc condiţiile aferente unei înfiinţări impuse de prevederile Art. 29, 38 şi 39 din Decretul 31 din 1954 privind înfiinţarea persoanei juridice de drept public.

Ce observăm? Păi observăm că BNR se putea înfiinţa ca şi autoritate de stat prin Lege/ Decret/ Hotărâre DE ÎNFIINŢARE, iar pe acest act trebuia să se regăsească negreşit SEDIUL.

Nu există noţiunea de înfiinţare şi nici o informaţie despre sediu, nici în Decretul 124/1970 (privind organizarea şi funcţionarea BNRSR), nici în Decretul 524/1970 (privind statutul BNRSR).

Decretele 124 şi 524 din 1970 sunt abrogate după 30 de ani, prin Legea 34 din 29 Martie 1991 (privind statutul BNR). Reţinem titlul legii, căci acest titlu este diferit de cel al decretelor pe care le anulează.

Aşadar, fără un act oficial care să transforme vechea denumire (BNRSR) în noua (BNR), pe care să o aloce printr-o modalitate consacrată legal aceleiaşi entităţi, ne trezim în 1991 că vorbim de o structură pre-existentă inexistentă, pe numele ei de fată mare Banca Naţională a României. E ca şi cum eu mi-aş fi schimbat numele, ocolind procedura oficială de schimbare de nume, nedeţinînd aşadar acte primare cu noul nume (cum ar fi certificat de naştere preschimbat), dar reuşind cumva să fac rost, nici eu nu ştiu cum, de un buletin de identitate pe care scrie altceva decât pe certificatul de naştere. Cu care mai apoi mă prezint peste tot şi mă dau drept ceea ce nu sunt. La fel a procedat şi continuă să o facă „Banca Naţională a României” care, în Legea 34/1991 putea să fie amintită şi ca „Banca Naţională din Curtea Şcolii” sau „Banca Vraja Mării” căci în baza unor astfel de pretinse acte normative precum este această aşa zisă lege, era la fel de „valabilă” oricare dintre aceste denumiri, fiecare şi toate substituibile, în limbaj juridic, cu „Banca NULĂ DE DREPT”.

Denumirea oficială a unei instituţii publice ale cărei acte şi fapte produc efecte în circuitul juridic civil, nu poate fi o simplă convenţie între membrii unui grup de interese ori o uzanţă. În acest sens există Art. 2 pct. b) din Decretul-lege nr. 100 din 14 martie 1990, devenit Art. 2 pct (a) din OUG 63/2002, care spune că "Atribuirea sau schimbarea de denumiri, altele decât cele prevăzute la Art. 1, se face de către Guvern, prin hotărâre, pentru instituţii publice şi obiective de interes naţional".

Mergem mai departe cu Legea nr. 34 din 29 martie 1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României..

Avînd în vedere că această lege trebuia să fie de înfiinţare, iar nu de organizare şi funcţionare a ceva ce nu mai există de la 1900 încoace, întreb: unde se regăseşte în cuprinsul textului de lege, cuvîntul „înfiinţare” sau sediul identificabil în spaţiu al entităţii? NU SE REGĂSEŞTE nici unul şi nici celălalt. Ce însemnă „cu sediul în municipiul Bucureşti”? Eu aşa sunt trecut pe buletin cu adresa de domiciliu? Sau persoanele juridice pe care le verifică BNR - în calitate de aşa zisă autoritate publică de supraveghere - au sediul pe actul constitutiv „în România”? NULITATE ABSOLUTĂ, din nou.

Mai mult, aşa cum am arătat şi la punctul anterior, parlamentul bicameral care a emis legea BNR în Martie 1991 a fost consacrat constituţional de abia în Decembrie 1991, data intrării în vigoare a Constituţiei post-comuniste, iar nu înainte (când structura de putere legislativă era, conform anterioarei constituţii, cea din 1965, Marea Adunare Naţională, emanaţie unicamerală a partidului unic, PCR). Prin urmare valoarea de lege a statutului BNR şi pretinsa calitate de instituţie publică pe care i-ar conferi-o băncii legea privind statutul este fix 0 (zero).

Lipsa oricăror acte de ocupare legală a terenului şi palatului din str. Lipscani nr. 25 rezultă din răspunsul BNR nr. XIV/5/1913/16.06.2022 în care mi se transmite fără nici o motivaţie că informaţiile cerute nu fac parte din categoria celor de interes public, prin urmare nu se comunică. Afirmaţia se dovedeşte vădit mincinoasă prin însăşi faptul că actele de ocupare legală a sediului se circumscriu actelor privind legala funcţionare, care se comunică din oficiu, conform:

Art. 5 din Legea 544/2001
(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

În ceea ce priveşte conţinutul actualei aşa zise legi a statutului BNR (Legea 312/2004), prevederile partizane şi discreţionare, anti-sociale şi anti-constituţionale, se aseamănă până la identificare cu ale surorilor mai mari de la care BNR îşi ia lumina (şi ordinele), FMI şi BIRD..

Ce spune acest articol de lege? Că statul român nu are autoritate financiară peste BNR şi structura privată din care aceasta face parte. În mod evident neconstituţional, întrucât BNR, conform Constituţiei României, nu este a 4-a putere în stat, independentă de celelalte, prin urmare nu se poate constitui decât cel mult în organ financiar ierarhic inferior organului executiv central din această ţară. Relaţia de subordonare conferă organului ierarhic superior (adică Guvernului) următoarele drepturi şi privilegii faţă de organul subordonat (adică BNR-ul):

- posibilitatea de a-i aplica sancţiuni mergînd până la propunerea de scoatere în afara legii

Ori prin conţinutul articolului de lege atacat, se vede clar inversarea poziţiei şi a raportului constituţional de tip superior-subordonat între o structură şi cealaltă.

Aşadar în România nu avem autoritate financiară guvernamentală, ci doar BNR şi structura privată privilegiată (cartelul bancar internaţional) din care BNR face parte. Mandatul conferit de cetăţeni şi de Constituţie nu poate fi acordat unor subcontractori care preiau competenţele şi prerogativele Guvernului şi Parlamentului legal investit, căci asta înseamnă cedare de suveranitate şi uzurpare de calităţi oficiale. Transferul de suveranitate şi de calitate este neconstituţional, întrucât afectează statul de drept aşa cum este el definit în Art. 1 din Constituţia României.

Art. 31 din Constituţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Art. 51 din Constituţie
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

Art. 24 din Normele de aplicare a Legii 544/2001 (privind liberul acces la informatiile de interes public)
În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul.

Art. 6^1 din OG 27/2002 (privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor)
Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.

31. În condiţiile unui refuz evident şi constant de a respecta condiţiile de ocupare legală a funcţiei publice, funcţionarul/ demnitarul nu o mai deţin în drept, chiar dacă o exercită în fapt.

Art. 16 din Constituţia României
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii (..).

Despre ce ocupare a funcţiei publice în condiţiile legii mai putem vorbi atâta timp cât tu nu recunoşti şi nu aplici legile şi legea fundamentală (Constituţia României) din calitatea publică pretins deţinută?

Art. 1 din Constituţia României - Statul român
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Iată drapelul sub care îşi desfăşoară lucrările Camera (imagine din şedinţa de plen din 1 Februarie 2021):

Iată drapelul sub care îşi desfăşoară lucrările Senatul (imagine din şedinţa de plen din 03.09.2024):

Constituţia României şi legile constituţionale în vigoare sunt cât se poate de clare în privinţa steagului Republicii Constituţionale România..

Art. 12 din Constituţia României
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice

Art. 1
Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lățimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale. Modelul drapelului României și intensitatea culorilor acestuia sunt cele prevăzute în ANEXA nr. 1.

Prevede legea sau ne sugereaza măcar existenţa modelului de steag cu bordura franjurată de culoare galbenă sau albă pe care îl vedem agăţat în Parlament? NU. Orice drapel derivat de la cel constituţional este un drapel comercial, prin care deţinătorul său atestă că se raportează în mod relativ la tot ce ţine de lege şi Constituţie, conferind normelor constituţionale şi celor infra-constituţionale coloratura dorită de el şi de grupurile purtătoare de interese comerciale al căror exponent este.

Conform Art. 13 din Constituţie: "În România, limba oficială este limba română."

De asemenea, conform Art. 195 alin. 7 din Codul Administrativ (OUG 57/2019): "Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, sub sancţiunea nulităţii."

Iată exemplificativ două documente care eu fost emise de Camera Deputaţilor şi Senatul României cu prilejul adoptării „Legii Firea”, mai exact Legea nr. 156/2023 (infama lege privind organizarea activităţii de aşa zisă prevenire a separării copilului de familie)..

Observăm în aceste acte oficiale scrierea integral în majuscule (iar nu cu iniţială majusculă) a numelor proprii: de instituţii (Camera Deputaţilor şi Senatul), de ţară (România), de persoane (SOLOMON, TĂTARU, IBRAM), contrar regulilor gramaticii limbii române, astfel cum au fost acestea stabilite şi publicate de Academia Română.

33. În contextul general de ilegalitate şi neconstituţionalitate de la punctele 1-32, se consemnează încălcarea în mod repetat şi cu bună ştiinţă a jurământului depus în şedinţa solemnă din 21.12.2020 de către deputaţi şi senatori, adică neîndeplinirea condiţiei de validitate a mandatului public impusă de Art. 70 alin. 1 din Constituţie, coroborat cu Art. 1 din Legea nr. 8/10.01.2002 şi Art. 3 din Legea 96/2006. Exact acelaşi lucru se constată în legătură cu toate legislaturile din 1989 până în prezent, ilegalităţile şi neconstituţionalităţile semnalate (că au fost săvârşite şi perpetuate) implicând succesiunea (rotaţia cadrelor) din toată această perioadă.

Art. 70 din Constituţia României - Mandatul senatorilor și deputaților

Senatorii şi deputaţii depun, în şedinţă solemnă a Camerei din care fac parte, următorul jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor:

"Jur credinţă patriei mele România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

Dacă nedepunerea jurământului atrage nulitatea mandatului demnitarului întrucât echivalează cu inexistenţa contractului public dintre demnitar şi societate, orice încălcare a contractului asumat prin jurământ are din punct de vedere legal acelaşi efect, atâta timp cât executarea sa defectuoasă aduce atingere bunei credinţe, interesului general, ordinii publice sau bunelor moravuri, adică se întâmplă în condiţiile demonstrate deja de sfidare şi recidivă.

Art. 1170 din Noul Cod Civil
Părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă, atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot parcursul executării contractului. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.

Ceea ce însemnă că nu poate să existe nici o derogare de la condiţia de ordine publică privind rigorile activităţii legislative desfăşurate de parlamentari conform jurământului cerut de lege şi Constituţie.

Noul Cod Civil nu definește noțiunea de "ordine publică", însă conform H.G. nr. 1040/2010, ordinea publică este componenta securității naționale reprezentată de starea de legalitate, de echilibru și de pace socială, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor de drept și de conduită civică, ce permite exercitarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, precum și funcționarea structurilor specifice statului de drept. În contextul faptelor deja expuse, nu există stare de legalitate în acord cu exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, căci parlamentarii se dovedeşte că acţioneaza pe principiul anti-constituţional conform căruia “Legea nu este aceeaşi pentru toţi”, contrar Art. 16 alin. 2 din Constituţie care spune că “Nimeni nu este mai presus de lege”.

Cât priveşte cerinţa "bunei-credinţe", aceasta are caracter de ordine publică, ceea ce înseamnă că un contract/ acord/ angajament - public sau privat - dovedit ca fiind asumat sau executat contrar bunei credinţe, este, pe de-o parte, lovit de nulitate absolută iar, pe de altă parte, generează răspundere materială şi delictuală pentru partea care l-a parafat şi / sau executat astfel. Nu poate să existe bună credinţă în Parlament atâta timp cât Constituţia României pe care parlalmentarii au jurat să o respecte menţionează la Art. 69 alin. 1 că, citez: “În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.”, din moment ce atât deputaţii cât şi senatorii sfidează făţiş norma precitată prin neîndeplinirea sistematică a obligaţiilor legale şi constituţionale privind lucrările şi mandatul.

DOVADA privind depunerea jurământului în legislatura 2020-2024, a cărui încălcare sistematică am dovedit că este „normă de lucru”, „practică generală” şi „mod de operare” în interiorul celor două structuri si în rândul membrilor acestora:

AFIDAVIT de atestare a faptului că organizaţiile nominalizate (CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL) nu sunt şi nu au fost vreodată instituţii/ autorităţi publice ale statului constituţional român, ci structuri comerciale private

Constituirea statului român ca entitate legală operînd peste actuala întindere teritorială a României ca ţară nu doar că nu există în nici un act, dar nici nu ar putea să existe dacă cineva şi-ar propune să facă acest lucru acum, întrucât însăşi graniţele teritoriului fizic peste care ar opera entitatea juridică STAT nu sunt reglementate prin lege, conform prevederilor constituţionale în vigoare.

Iată ce spune Art. 3 alin. 2 din Constituţia României: “Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.”

Care este legea organică prin care au fost consfiinţite vreodată graniţele teritoriului fizic în interiorul căruia operează entitatea juridică “statul român”, cea care se presupune că îşi exercită autoritatea prin intermediul instituţiilor sale mult clamate? NU EXISTĂ nici o astfel de lege! Eu unul nu am identificat-o nicăieri şi niciodată.

Mai mult, conform Art. 25 din Decretul nr. 31 din 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice (în vigoare pănă în 2011 când a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil): “Statul este persoană juridică (..)”. Iar conform aceluiaşi decret:

Art. 28 din Decretul 31/1954
Persoana juridică ia fiinţă, după caz:
   a) prin actul de dispoziţiune al organului competent al puterii sau administraţiei de stat;
   b) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, recunoscut de organul puterii sau administraţiei de stat, competent a verifica numai dacă sînt întrunite cerinţele legii pentru ca acea persoana juridică să poată lua fiinta;
   c) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, cu prealabilă autorizare a organului puterii sau administraţiei de stat, competent a aprecia oportunitatea infiintarii ei;
   d) printr-un alt mod reglementat de lege.

Nu a existat şi nu există un act legal de înfiinţare/ dispoziţiune pentru persoana juridică “statul român”.

Iar pentru că îmi place să îmi însoţesc afirmaţiile cu acte doveditoare, în ceea ce priveşte inexistenţa entităţii juridice şi teritoriale statale concomitentă cu inexistenţa legal valabilă structurii parlamentare care ar fi trebuit să se ocupe de constituirea statului conform opţiunii populare şi normelor constituţionale, ataşez mai jos, în copie conform cu originalul, dialogul purtat în acest sens cu Monitorul Oficial şi Arhivele Naţionale, din care se desprinde fără echivoc concluzia enunţată, adică:

- faptul că Parlamentul nu există pentru că nu a fost nicicând înfiinţat ca instituţie publică în spaţiul juridic naţional constituţional;

- faptul că statul nu există, întrucât nu s-a dispus înfiinţarea lui de către aleşii poporului, nu doar din punct de vedere al constituirii ca entitate juridică şi statut al acesteia, ci şi în ceea ce priveşte stabilirea graniţelor teritoriale în interiorul cărora operează.

Dacă însă negaţi că lucrurile stau altfel, va trebui să vă însoţiţi negaţia de actele publice care normează:

- înfiinţarea ca persoană juridică de drept public a celor două camere ale Parlamentului;

Precizez că în dialogul administrativ care urmează, o parte din datele personale au fost anonimizate pentru că documentele pozate au fost făcute publice pe reţelele de socializare. Autenticitatea documentelor e confirmată de mine şi poate fi reconfirmată oricînd la cererea oricui, prin declaraţie pe propria răspundere sub semnătură privată.

Din reclamaţia administrativă adresată Monitorului Oficial al României (organ care susţine în fals că actele constitutive ale instituţiilor parlamentare în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea „aleşii poporului” ar fi Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale acestora emise chiar de ele în 1990) rezultă faptul că actele indicate ca fiind nu doar primordiale, ci şi “de înfiinţare a structurii parlamentare bicamerale” (ca persoană juridică de drept public) sunt emise/ adoptate înainte de abrogarea Constituţiei comuniste din 1965 şi adoptarea Constituţiei post-comuniste din Decembrie 1991, ceea ce înseamnă că întregul Parlament de după revoluţia/ lovitura de stat de la 1989 şi până azi este integral o FRAUDĂ, întrucât atât Senatul cât şi Camera Deputaţilor s-au considerat înfiinţate şi au început să emită “legi” în baza unui regulament de organizare şi funcţionare (deci NU act de înfiinţare) adoptat şi acela înainte ca legea fundamentală (Constituţia) să le recunoască existenţa ca structuri de stat, precum şi dreptul de a legifera (ştiut fiind faptul că în regimul comunist nu a existat Parlament, cu atât mai mult bicameral, ci Marea Adunare Naţională, emanaţie unicamerală a partidului unic, la fel cum nu a existat nici Guvern, ci Consiliu de Miniştri)!

Mai mult, regulamentul după care Camera Deputaţilor a funcţionat între anii 1990 şi 1994 a fost emis de “Adunarea Deputaţilor” şi adresat tot acesteia, deci nici o legătură cu structura de putere legislativă menţionată în Constituţia din 1991 iar mai apoi în cea din 2003 ca fiind “Camera Deputaţilor”.

După cum se vede, în 1994 structura neînfiinţată autointitulată “Camera Deputaţilor”, apărută de nicăieri şi fară nici un fel de acte constitutive, publică în Monitorul Oficial o hotărâre prin care anulează hotărârea din 1990 a celeilalte structuri, “Adunarea Deputaţilor”, şi aceea neînfiinţată şi fără acte, ca şi cum regulamentul uneia rescrie regulamentul celeilalte iar cele două s-ar asimila în mod arbitrar uneia şi aceleiaşi entităţi cu rol de cameră legislativă în parlamentul republicii constituţionale România. Nici una dintre aceste prezumţii nu are temei, pentru că nu are suport juridic în acte.

O situaţie similară întâlnim la Senat, unde Senatul neînfiinţat din 1993 suprascrie hotărârea Senatului neînfiinţat şi nerecunoscut de Constituţie din 1990:

Înfiinţarea corectă şi legală a structurilor legislative Camera Deputaţilor şi Senatul României trebuia făcută obligatoriu după adoptarea noii Constituţii din Decembrie 1991 (care le-ar fi legitimat să fie ce spun ele că sunt), şi nu oricum, ci doar prin act de înfiinţare întocmit de aleşii poporului conform prevederilor legale în vigoare priviind înfiinţarea persoanei juridice de drept public, prevederi care în 1991 (şi până în 2011) erau cele conţinute în Decretul 31/1954 (privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice).

Să consemnăm şi ce spunea Constituţia din 1991 (şi spune şi actuala) privind exercitarea puterii de stat:

Art. 2 din Constituţia de la 1991 (acelasi şi în Constituţia din 2003)
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

Ceea ce înseamnă că aleşii poporului în cadrul oricărei legislaturi nu pot activa pe persoană fizică atunci când îşi exercită prerogativele de senatori şi deputaţi, ci doar ca parte a instituţiilor în care sunt recunoscuţi statutar şi organizaţi funcţional ca putere legislativă de stat. Adică după legitimarea constituţională şi înfiinţarea legală a organismelor instituţionale Camera Deputaţilor şi Senatul României ca persoane juridice de drept public. În cadrul acestora şi doar aşa urmau şi puteau să facă aceştia muncă legislativă, ei fiind cei care, odată organizaţi astfel, trebuiau să demareze înfiinţarea propriu zisă a statului român, ca entitate legală operînd peste actuala întindere teritorială a României ca ţară.

Înfiinţarea instituţiilor centrale ca persoane juridice de drept public înseamnă existenţa următoarelor date şi acte:

Ei bine, nimic din toate astea există, motiv pentru care cele două camere ale Parlamentului se află într-o stare de clandestinitate din 1989 şi până azi, de asemenea STATUL nu există, iar instituţiile publice pretinse “de stat” nu sunt ale statului şi nu sunt publice, fapt care conduce la concluzia evidentă că acestea nu sunt decât afaceri private mascate.

Încă şi mai interesant este faptul că statul român este menţionat ca persoană juridică în Noul Cod Civil, cel care a înlocuit în 2011 Decretul 31/1954 din punct de vedere al reglementărilor privind persoanele juridice. Astfel:

Art. 223 din Noul Cod Civil - Statul şi unităţile administrativ-teritoriale

Ce înseamnă acest lucru? Nici mai mult nici mai puţin decât că statul român, ca titular de drepturi şi obligaţii în raporturile juridice de natură civilă la care participă în nume propriu, are calitate de persoană juridică de drept public. În cadrul acestor raporturi, statul român este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice pentru că răspunderea patrimonială îi este atrasă prin intermediul acestui organism.

Răspunderea patrimonială a statului care îi conferă acestuia statutul de persoană juridică este menţionată şi în Art. 53 alin. 3 din Constituţie: “Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.”.

Statul era de asemenea recunoscut ca persoană juridică şi cu 50 de ani în urmă, căci Art. 25 din Decretul 31/1954 (în vigoare până în 2011, când a fost abrogat de Art. 230 lit. n din Legea 71/2011), spunea: „Statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii.”.

Dar ce să vezi.. Mult clamata persoană juridică de drept public “statul român”, participant ca titlular de drepturi şi obligaţii la raporturi juridice cu terţi şi purtător de răspundere patrimonială în nume propriu, nu a deţinut şi nu deţine acte de înfiinţare ca persoană juridică în spaţiul legal constituţional DAR în schimb este înregistrat ca şi companie comercială în DUNS (Data Universal Numbering System), un sistem de evidenţă privat din cadrul unui birou de credit comercial american, Dun & Bradstreet, creat în 1962 şi protejat prin drepturi de autor..

Evident că, în aceste condiţii, denumirea generică de ROMÂNIA/ ROMANIA/ România/ Romania, nu poate fi atribuită pretinsului stat naţional constituţional român, acesta fiind inexistent juridic şi nedefinit ca întindere geografică aferentă. Prin urmare, denumirea generică de ROMÂNIA/ ROMANIA/ România/ Romania este atribuibilă/ asimilabilă numai şi exclusiv unei structuri/ entităţi comerciale private.

Mergînd pe fir mai departe, descoperim că atât Romania, cât şi ROMANIA sunt înregistrate ca şi companii comerciale în DUNS (Data Universal Numbering System), acelaşi sistem de evidenţă privat din cadrul biroului de credit comercial american Dun & Bradstreet la care este înregistrat şi „STATUL ROMAN”.

Mai mult, atât CAMERA DEPUTATILOR cât şi SENATUL ROMANIEI sunt înregistrate ca şi companii comerciale în DUNS (Data Universal Numbering System), din nou sistemul de evidenţă privat din cadrul biroului de credit comercial american Dun & Bradstreet, creat în 1962 şi protejat prin drepturi de autor.

Vorbim evident de cele două camere legislative activînd sub titulatură de „Parlamentul României”, căci adresa de localizare din paginile oficiale şi prerogativele pe care şi le arogă confirmă fără echivoc identificarea concomitentă cu entităţile de pe DNB şi cu instituţiile parlamentare din Constituţia României..

În ceea ce priveşte organziarea socială actuală, Constituţia în vigoare (votată în 2003 de 89,70% din alegătorii prezenţi la urne) dispune astfel:

Art. 1 din Constituţie
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

Ceea ce înseamnă că legea fundamentală indică generic „statul român” cu numele de România ca fiind enitatea legală operînd peste actuala întindere teritorială a României ca ţară, într-un regim de putere publică a cărui arhitectură şi organizare se numeşte în Constituţie „republică”.

În pofida referinţelor clare, Constituţia nu realizează şi înfiinţarea/ constiturirea propriu-zisă a entităţii statale nominalizate (şi a nici unei entităţi), naşterea sa urmînd să se petreacă prin intermediul unor acte şi fapte distincte, menite să stabilească:

- data certă a intrării în fiinţă (de la care putem începe să interacţionăm juridic cu entitatea),
- statutul entităţii (proprietar/administrator şi al ce),
- subiecţii de drept care intră sub incidenţa ei,
- teritoriul exact peste care operează.

Însăşi Constituţia ne spune clar că nici o înfiinţare/ constituire de instituţii/ autorităţi nu se realizează prin adoptarea Constituţiei care le menţionează în cuprinsul ei:

Statul este o instituţie prevăzută de Constituţie, mai exact instituţia cu autoritate supremă sub care se organizează şi funcţionează toate celelalte. Pe care tu, Parlament, nu ai constituit-o niciodată ca persoană juridică de drept public, iar Constituţia oricum nu a făcut-o (pentru că nu asta face o constituţie). Dar în schimb emiţi „legi” cum c-ar fi (vezi Noul Cod Civil precitat).

În legătură cu aspectul graniţelor, teritoriul URMEAZĂ să se stabilească prin lege organică, în acord cu dispoziţiile:

Art. 3 din Constituţie
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

Pentru că nu a fost emisă nicicând o astfel de lege organică (şi nici o altă lege organică privitoare la elementele constitutive ale statului) de către aleşii poporului menţionaţi în Constituţie ca fiind singurii în măsură să emită aceste legi (aferent calităţii publice de senatori şi deputaţi, atunci când această calitate e dobândită şi exercitată legal şi constituţional), statul român menţionat generic în Constituţie nu există.

Ceea ce înseamnă că sistemul organizaţional societal de tip republică, intenţionat şi recunoscut de popor prin intermediul Constituţiei votate în 2003, nu şi-a început încă existenţa concretă şi efectivă, fiind în acest moment la stadiul de concept brevetat dar nevalorificat.

AFIDAVIT de atestare a faptului membrii organizaţiilor nominalizate (CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL) nu sunt funcţionari publici/ demnitari ai statului constituţional român, ci agenţi comerciali ai structurilor private indicate

Rezidă în AFIDAVIT-ul nerebutat Partea 1 şi AFIDAVIT-ul nerebutat Partea a 2-a din prezenta lucrare.

AFIDAVIT de atestare a faptului că nu există o relaţie comercială anterioară sau curentă între mine şi structurile comerciale private nominalizate, respectiv între mine şi membrii lor, privind recunoaşterea lor ca purtătoare a vreunei forme de autoritate peste mine

ARGUMENTAŢIE: În raporturile comerciale, sarcina probei revine celui care face o afirmaţie despre o stare de fapt, nu celui care o neagă. Prin urmare, cade în sarcina celui care afirmă că există ceea ce eu neg că există, faptul de a demonstra existenţa a ceea ce afirmă.

AFIDAVIT de atestare a statutului meu în relaţia cu entităţile/ structurile cărora mă adresez, în sensul clarificării naturii, semnificaţiei şi puterii juridice a reprezentării mele prin intermediul entităţii comerciale IRIMIA EDUARD CRISTIAN cu CNP 179xxxxxxxxxx

--- //--- // --- // --- // --- // --- //--- //--- // --- // --- // --- // --- //--- //--- // --- // --- // --- // --- // --- //--- // ---

16. Certificatul de naştere seria N.12 nr. 337866 asociază entitatea comercială privată “IRIMIA EDUARD CRISTIAN” cu produsul de concepţie “Irimia Eduard Cristian” (devenit fiinţa vie şi conştientă care sunt în prezent) şi face asta pe baza:
   - menţionării pe act a datei naşterii produsului de concepţie (22.10.1979),
   - menţionării pe act a datei naşterii entităţii comerciale private (31.10.1979), cu referire în acest sens la un alt act, nr. 6253 din 31.10.1979, nicicînd dezvăluit/ arătat/ comunicat,
   - inscripţionării pe act a numărului unic CNP (179xxxxxxxxxx), codificînd prin caractere numerice identitatea unică a produsului de concepţie asociat entităţii comerciale cu numele în majuscule,
   - scrierii numelui meu pe certificatul de naştere altfel decât a fost acesta solicitat de mine şi consemnat în Monitorul Oficial al României (prin cererea nr. 241366 din 27.01.2020), adică IRIMIA EDUARD CRISTIAN în loc de Irimia Eduard Cristian (cum este formulată şi înregistrată cererea mea).

22. Ca urmare a nerevocării/ neanulării certificatului de naştere de către co-emitenţi, concomitent cu luarea la cunoştinţă fără nici un fel de obiecţii a condiţiilor mele privind recunoaşterea, deţinerea şi folosirea pe mai departe a certificatului emis de aceştia, co-emitenţii certificatului s-au poziţionat voluntar şi fără echivoc în ipostaza singulară a recunoaşterii/ agreării/ consfinţirii condiţiilor impuse de mine privind relaţia derulabilă în continuare pe baza CN între deţinătorul actului şi emitentul lui, acestea fiind după cum urmează:

„
Accept asocierea fiinţei vii şi conştiente care sunt (venită pe lume la 22 Octombrie 1979 şi botezată de părinţi Irimia Eduard Cristian) cu entitatea fictivă comercială IRIMIA EDUARD CRISTIAN avînd atribuit CNP-ul 179xxxxxxxxxx (asociere consemnată astfel pe Certificatul de Naştere seria N.12 nr. 337866) şi ofer posibilitatea creatorilor/ emitenţilor acesteia din urmă să se folosească de ea în relaţie cu mine doar în condiţiile prezentate mai jos şi agreate de creatori/ emitenţi fie în mod tacit (prin nerevocarea certificatului de naştere care consemnează existenţa conexiunii, respectiv netransmiterea unei notificări privind radierea din oricare şi toate registrele co-emitenţilor a existenţei acestei legături), fie în mod explicit, prin comunicarea de către emitent a unui răspuns privind asumarea condiţiilor sub forma redactată mai jos, sau, în mod excepţional, sub o alta, urmînd a fi pe mai departe negociată.

22.1. Titular al tuturor drepturilor asupra entităţii comerciale IRIMIA EDUARD CRISTIAN este fiinţa vie şi conştientă Irimia Eduard Cristian (nu primăria, nu guvernul, nu banca, nu agentul comercial X sau Y), fapt conducînd la reprezentarea fiinţei naturale prin intermediul entităţii comerciale în raport cu macro-structura emitentă şi recunoscătoare a înscrisului, după cum urmează:

    A.
      ..ca persoană naturală subiect de drept, statut privat rezervat (indicîndu-mă pe mine, omul, ca titular primordial şi deplin al tuturor drepturilor asupra sa), vizavi de care pot fi emise pretenţii:
         - fie în baza unui contract comercial privat pre-existent, legal valabil din punct de vedere al întocmirii şi executării sale în deplină echitate;
         - fie în situaţia dovedirii săvârşirii de către mine a unor abuzuri contra statutului similar al unei alte fiinţe;

B.
..ca membru al societăţii româneşti organizată constituţional ca republică, statut public emanaţie voluntară a celui privat (indicîndu-mă pe mine, cetăţeanul, ca titular de drepturi şi obligaţii civile în cadrul acestei societăţi), vizavi de care nu pot fi emise pretenţii decât ca parte a raporturilor legale constituţionale dintre cetăţean şi autoritatea statală constituţională SAU dintre cetăţean si alţi cetăţeni, persoane fizice sau juridice interacţionînd din aceasta calitate în spaţiul juridic al republicii.

22.2. Certificatul de Naştere seria N.12 nr. 337866 îndeplinind condiţia de la punctul 1 atestă inexistenţa raporturilor de subordonare între deţinătorul său şi emitentul lui.

22.3.Certificatul de Naştere seria N.12 nr. 337866 îndeplinind condiţiile de la punctele 1 si 2 nu dezvăluie, nu indică şi nu atestă existenţa raporturilor comerciale de sub-ordonare sau supra-ordonare între deţinătorul său şi o terţă persoană/ organizaţie, orice raporturi de acest fel fiind instituibile/ consfinţibile/ demonstrabile/ atestabile de cu totul alte acte, specifice punctual fiecărei relaţii şi situaţii în parte.
(..)

22.9. Nimeni nu poate deţine şi nu poate revendica un titlu de proprietate şi/sau de superioritate în drepturi peste entitatea cu numele meu în majuscule/ peste CN/ peste CNP, dacă un astfel de titlu nu a fost obţinut cu acordul şi concursul meu explicit, în calitate de persoană naturală titulară a tuturor drepturilor asupra ei înşăşi şi asupra oricărei forme de reprezentare a sa, cu atât mai mult şi în mod expres aceasta (IRIMIA EDUARD-CRISTIAN cu CN seria N.12 nr. 337866 şi CNP 179xxxxxxxxxx).

22.10. Acordul şi concursul meu explicit (..) înseamnă o înţelegere scrisă, asumată ca şi ofertă comunicată, explicitată, negociată şi acceptată în deplină echitate sub semnătură privată, între mine şi persoanele/structurile vizate.
„

30. Nu există nici un act tranzacţionat între mine şi structurile comerciale private ROUMANIE/ ROMÂNIA/ ROMANIA, (MUNICIPIUL) BUCUREŞTI/ BUCURESTI, SECTORUL 3, (JUDEŢUL/ JUDETUL) DOLJ, (MUNICIPIUL) CRAIOVA, PRIMĂRIA/ PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA, DIRECŢIA DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR/ DIRECTIA DE EVIDENTA A PERSOANELOR, DIRECŢIA GENERALĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR/ DIRECTIA GENERALA DE EVIDENTA A PERSOANELOR, GUVERNUL ROMÂNIEI/ ROMANIEI, CAMERA DEPUTAŢILOR/ DEPUTATILOR, SENATUL ROMÂNIEI/ ROMANIEI ori între mine şi agenţii/ reprezentanţii acestora, care să poată fi prezumat, pe bază de clauze comunicate, explicitate, negociate şi agreate, ca modificînd natura, semnificaţia şi puterea juridică a Certificatului de Naştere, astfel cum au fost acestea precis şi neechivoc stabilite în urma dialogului administrativ purtat cu PMC conform corespondenţei menţionate la pct. 32, unica reglementare a legăturii mele cu entitatea purtătoare a numelui meu în majuscule (IRIMIA EDUARD CRISTIAN cu CNP 179xxxxxxxxxx - indicată/ referită/ nominalizată ca atare pe actele acestor entităţi comerciale) fiind doar conform acestui certificat şi nici unui alt act.

31. Ca efect al pct. 30, structurile comerciale private ROUMANIE/ ROMÂNIA/ ROMANIA, BUCUREŞTI/ BUCURESTI, SECTORUL 3, (JUDEŢUL/ JUDETUL) DOLJ, (MUNICIPIUL) CRAIOVA, PRIMĂRIA/ PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA, DIRECŢIA DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR/ DIRECTIA DE EVIDENTA A PERSOANELOR, DIRECŢIA GENERALĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR/ DIRECTIA GENERALA DE EVIDENTA A PERSOANELOR, GUVERNUL ROMÂNIEI/ ROMANIEI, CAMERA DEPUTAŢILOR/ DEPUTATILOR, SENATUL ROMÂNIEI/ ROMANIEI, respectiv agenţii/ reprezentanţii acestora, nu se află cu mine în nici o relaţie comercială/ statutară implicînd din partea mea o cedare de drepturi şi asumare de obligaţii, respectiv recunoaşterea/ consfinţirea vreunei forme de autoritate şi/sau de superitoritate în drepturi peste mine ori asimilarea mea unor statute diferite de cele sub care mă prezint în antetul prezentei comunicări, în sensul în care toate relaţiile mele cu aceste persoane/ structuri sunt subordonate aspectelor comerciale şi statutare stabilite pe baza Certificatului de Naştere, privind legătura dintre mine, fiinţa vie (Irimia Eduard Cristian) şi entitatea corporaţie cu numele meu în majuscule (IRIMIA EDUARD CRISTIAN cu CNP 179xxxxxxxxxx) indicată/ referită/ nominalizată ca atare pe actele acestor entităţi comerciale.

--- //--- // --- // --- // --- // --- //--- //--- // --- // --- // --- // --- //--- //--- // --- // --- // --- // --- // --- //--- // ---

AFIDAVIT de atestare a existenţei pretenţiilor în fapt fără acoperire în drept peste persoana mea şi alţii, emise şi exercitate direct sau împreună cu terţi de către structurile şi entităţile nominalizate, prin activităţile din actuala legislatură şi din anterioarele post-decembriste, în integralitatea lor

1. Orice act purtător de pretenţii care necesită autoritate legal valabilă (în raport cu subiecţii de drept cărora li se adresează) dar se face fără aceasta (adică „ultra vires”), lipseşte de orice substanţă juridică, aşadar de legitimitate şi legalitate, pretenţiile astfel emise şi forţarea lor.

O structură comercială privată, aşadar neoperînd în regim de putere publică şi neavînd legitimitatea conferită pretenţiilor sale de o eventuală recunoaştere prin acord privat a prerogativelor privind emiterea şi forţarea pretenţiilor direct sau prin interpuşi, se află în lipsă de legitimitate, iar actele astfel emise/ impuse constituie fraudă, ilegalitate, abuz şi uzurpare de calităţi oficiale

    - ministere (Justiţiei, Economiei, Finanţelor, Energiei, etc.)
    - agenţii (ANAF, ANCOM, ANAR, ANPC, ANRM, ANPM, ANSVSA, etc.),
    - regii (ROMTEHNICA, ROMAVIA, ROMSILVA, IMPRIMERIA, MONETARIA, etc.),
    - primării,
    - prefecturi,
    - notariate,
    - poliţii,
    - executori judecătoreşti.

Iată Legea de organizare şi funcţionare a GUVERNULUI, emisă de PARLAMENT:

Iată şi cum se întâmplă lucrurile în baza ei în ceea ce mă priveşte..

Pe lângă faptul că statul nu există, GUVERNUL ROMÂNIEI nu a fost niciodată înfiinţat legal şi constituţional. Mai exact, pe 31 Decembrie 1990 a fost emisă de organizaţiile de după căderea regimului comunist, regim în care nu am avut nici Guvern şi nici Parlament (ci Consiliu de Miniştri şi Marea Adunare Naţională) Decretul Lege nr. 10 din 31 Decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. Acest decret a fost emis mai exact de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, acesta „decretînd” că, citez: "Pe data prezentului decret-lege se constituie Guvernul României, ca organ suprem al administraţiei de stat". În 1990, după alegerea reprezentanţilor poporului urmînd să activeze ca parlamentari în noua orînduire oficială (nu aceea revoluţionară, temporară şi cu caracter nejuridic), este emisă Legea 37 din 7 Decembrie 1990 care abrogă înfiinţarea Guvernului din Decembrie 1989 (“Art. 23: Pe data intrării în vigoare a legii se abrogă Decretul-lege nr. 10 din 31 decembrie 1989”), ne mai dispunîndu-se reînfiinţarea sub o altă formă a ceea ce s-a desfiinţat, Legea 37/1990 fiind, citez, o lege "pentru organizare şi funcţionare", care nu reînfiinţează structura desfiinţată conform regulilor de la acea vreme privind înfiinţarea (stabilite prin Decretul 31/1954, în vigoare la data respectivă), ci doar vorbeşte la modul general despre ce ar urma să facă această structură nejuridică, neconstituţională, desfiinţată şi nereînfiinţată, dar care se organizează şi funcţionează.

În legătură cu partea de neînfiinţare a organizaţiei care îşi spune pompos şi neverosimil GUVERNUL ROMÂNIEI (dar care este orice altceva mai puţin guvernul indicat în Constituţia României), ataşez mai jos dialogul administrativ purtat cu reprezentanţii structurii, din care se poate constata fără echivoc inexistenţa sa juridică, datorită multiplelor nerespectări ale prevederilor legale privind constituţionala şi legala înfiinţare, atât a sa, cât şi a organelor conexe prin care se reprezintă şi acţionează.

Este vorba despre o corespondenţă din 2021 alcătuită din cererea mea înregistrată la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 18891/2021 şi răspunsul SECRETARIATULUI nr. 15C/649/rp/2021..

ATENŢIE!
Legile de organizare şi funcţionare nu sunt legi de constituire/ înfiinţare! Conform atât Constituţiei României din 1991, cât şi Constituţiei României din 2003, cele 3 noţiuni sunt lucruri distincte, diferenţiate una de alta în mod explicit:

Art. 117 din Constituţia 2003 (regăsit ca şi Art. 116 în Constituţia 1991)
(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai daca legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

Curtea Constituţională a României (CCR) vine şi conturează încă şi mai bine acest aspect, prin Decizia nr. 55 din 16.02.2022 unde spune:

Pct. 206
Curtea apreciază că (..) simpla indicare a unei structuri/entități/instituții (..) fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizareași funcționareainstituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală.

Pct. 207
(..) atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființareaunei autorități [...] a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și pe cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte [...] emise și efectele acestora (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.52 din 1 februarie 2018).

CONCLUZIE: nu există acte cu valoare juridică şi puterea legală privind constitutirea (înfiinţarea) "GUVERNULUI ROMÂNIEI" ca persoană juridică de drept public activînd pe post de guvern naţional constituţional.

GUVERNUL ROMÂNIEI nu ar fi putut fi înfiinţat mai devreme de 21 Noiembrie 1991, întrucât până atunci Constituţia în vigoare nu recunoaştea structura numită Guvern, ci doar vechea structură centrală adminstrativă, numită Consiliu de Miniştri. Mai mult, orice lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare a guvernului şi a ministerelor NU putea fi emisă de un parlament bicameral (compus din Camera Deputaţilor şi Senat) până când acesta nu era oficial recunoscut de Constituţie ca fiind noua structură publică de putere legislativă înlocuind-o pe cea veche (cunoscută drept Marea Adunare Naţională, emanaţie unicamerală a partidului unic PCR). O astfel de trecere de la o realitate constituţională la alta s-a petrecut de abia la 8 Decembrie 1991 (data intrării în vigoare a noii Constituţii), ceea ce face ca orice act emis de aşa zisa instituţie parlamentară bicamerală funcţionînd clandestin înainte de schimbarea cadrului constituţional să fie lovit de nulitate absolută şi de inexistenţă juridică. Sub incidenţa unui astfel de fenomen intră şi Legea 37/1990 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului României, lege care, dovedindu-se inexistentă în circuitul juridic civil (pentru că a fost emisă de o structură parlamentară nerecunoscută constituţional, dispunînd înfiinţarea unei structuri guvernamentale la rândul ei nerecunoscută constituţional), anulează întregul aparat administrativ avînd ca punct de plecare Legea 37/1990, cel puţin până la momentul emiterii unui nou act reglementator în ceea ce priveşte Guvernul, care este Legea 90/26.03.2001.

Ajungem astfel la concluzia că ministerele şi Guvernul nu au existat de drept cel puţin până la 26 Martie 2001, când vechea lege privind Guvernul, nr. 37/1990, este înlocuită cu noua lege, nr. 90/2001.

În ceea ce piveşte perioada de după 26.03.2001, este incident aspectul de (ne)constituţionalitate a noii legi privind Guvernul, şi anume Legea nr. 90/2001. Ne uităm în acest sens pe pagina proiectului legislativ:

Ce observăm? Păi observăm că autorul/ iniţiatorul proiectului de lege privind noua (şi actuala) formă de organizare şi funcţionare a Guvernului este chiar Guvernul, reglementat să funcţioneze până la momentul lansării acestei iniţiative legislative conform cu legea sa veche, nr. 37 din 1990 (privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României), o lege neconstituţională şi lipsită de orice substanţă juridică din motivele deja arătate, dar de care se leagă toată activitatea GUVERNULUI ROMÂNIEI până la intrarea în vigoare a noii legi, nr. 90/2001. Practic Guvernul nu deţinea în 2001 calitatea oficială necesară pentru a fi de drept iniţiator de proiecte legislative, cu toate acestea introducea în Parlament propria lege. Pornind la drum cu această lipsă de calitate şi capacitate a iniţiatorului proiectului de act normativ, se atestă că, în acest moment, Guvernul ilegalist din anii 1990-2001, funcţionează sub o lege adoptată în 2001 iniţiată chiar el, în condiţiile în care nu avea calitatea şi capacitatea legal valabilă de a face asta. Prin urmare, legea fiind propusă de cineva care nu putea s-o propună, este adoptătă cu încălcarea normelor constituţionale şi legale privind procesul de legiferare, fiind lovită de nulitate absolută şi de inexistenţă juridică. Pe calea de consecinţă, GUVERNUL ROMÂNIEI de după 2001 este lovit de asemenea de NULITATE ABSOLUTĂ şi de INEXISTENŢĂ JURIDICĂ, raportat la motivul arătat.

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că Parlamentul care a votat şi adoptat legea este la rândul său o instituţie fantomă care şi-a început şi mai apoi şi-a continuat existenţa în mod nepublic/ nesubstanţial/ neconstituţional (aşa cum am demonstrat mai sus), întregul proces legislativ privind reglementarea organizării şi funcţionării GUVERNULUI ROMÂNIEI de azi este viciat în integralitate şi nu atestă naşterea structurii guvernamentale, ci completa sa inexistenţă.

Un element de neconstituţionalitate privind adoptarea frauduloasă a legii privind Guvernul e suficient pentru a dovedi ca fiind incidentă nulitatea absolută/ inexistenţa legii de organizare şi funcţionare: lipsa procedurii de avizare din partea Consiliului Economic şi Social.

Iată doavada în acest sens, reprezentată de răspunsul CES la cererea de informaţii de interes public nr. 4760 din 01.08.2022 privind avizarea mai multor legi, ordonanţe şi hotărâri, printre care şi aceasta:

Consiliul Economic şi Social (CES) activa la data respectivă în temeiul Legii 109/1997. Conform acesteia:

Iată cum reglementa Legea 90/2001 (privid organizarea şi funcţionarea Guvernului României) în domeniile de competenţă (privind avizarea legislativă) ale Consiliului Economic şi Social:

Prin urmare, această lege nu putea scăpa de obligativitatea solicitării avizului CES. Faptul că legiuitorul nu a făcut acest demers anulează existenţa structurii creată/ operaţionalizată astfel, căci lipsa procedurii de avizare din partea CES constituie motiv de neconstituţionalitate extrinsecă raportat la prevederile Art. 51 din Constituţia din 1991 (ca de altfel şi ale Art. 1 alin. 5 din Constituţia din 2003).

Chiar CCR confirmă neconstituţionalitatea pe acest criteriu, prin Decizia 139/13.03.2019:

Faptul în cauză ne arată că legea de organizare si funcţionare a GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 90/2001 sub nici o formă nu poate să normeze nici înfiinţarea, nici organizarea şi nici funcţionarea structurii în cauză, aspectul fiind sancţionat de Constituţie şi de CCR, curtea reafirmînd ceea ce era deja evident, respectiv faptul că nu pot fi reglementate fără o procedură de avizare din partea CES structuri a căror existenţă afectează politicile fiscale, bugetare, de muncă şi salariale, protecţia socială şi economia naţională.

Iar ca o supra-confirmare a demonstraţiilor mele privind inexistenţa ca guvern naţional constituţional a organizaţiei GUVERNUL ROMÂNIEI, avem, ca şi în cazul celor două camere ale Parlamentului, dovada înregistrării sale ca şi companie comercială în DUNS, sistemul de evidenţă privat din cadrul biroului de credit comercial american Dun & Bradstreet, creat în 1962 şi protejat prin drepturi de autor..

Toate afirmaţiile mele fiind demonstrate, rezultă fără echivoc faptul că toate lucrările GUVERNULUI ROMÂNIEI şi ale subsidiarelor sale (agenţii, regii, primării, prefecturi, notariate, poliţii, executori judecătoreşti) nu există în circuitul juridic al republicii şi nu pot produce efecte juridice în sensul forţării de către GUVERN în regim de putere publică a edictelor PARLAMENTULUI sau ale celor aparţinînd însăşi GUVENRULUI ca efect al puterilor conferite acestuia prin lege de PARLAMENT.

Puterile şi prerogativele preşedintelui ţării ca exponent al instituţiei prezidenţiale sunt, conform Constituţiei României, următoarele:

Punctele 1, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 11, 13, 15, 18, 20 arată relaţia simbiotică dintre organizaţia prezidenţială şi organizaţia guvernamentală, respectiv cea parlamentară. Nulitatea/ inexistenţa juridică planează asupra tuturor lucrărilor administraţiei prezidenţiale în măsura în care lucrările sale sau fiinţarea administraţiei însăşi preiau şi perpetuează nulitatea/ inexistenţa juridică a lucrărilor şi fiinţării CAMERELOR PARLAMENTULUI şi GUVERNULUI ROMÂNIEI

Baza legală de înfiinţare şi funcţionare este Legea nr. 1 din 30 iunie 1990 (privind organizarea şi funcţionarea serviciilor Presedinţiei României), înlocuită ulterior de Legea nr. 47 din 7 iulie 1994 (privind instituţia Preşedinţia României) şi transformată ulterior prin OUG 1 din 4 ianuarie 2001 în Legea 47/1994 (actualizată şi republicată) privind serviciile din subordinea Preşedintelui României.

Primul act normativ emis cu privire la instituţia prezidenţială nu are bază constituţională, întrucât nici entitatea reglementatoare, nici entitatea reglementată nu sunt prevăzute în Constituţia României de la nivelul anului 1990, în vigoare la acea dată fiind Constituţia comunistă de la 1965 care nu recunoaştea instituţia parlamentară bicamerală şi nici instituţia Presedinţia României.

Prin urmare legea iniţială nu există în spaţiul juridic naţional constituţional, aşadar Preşedinţia României nu există. Ulterior, Legea 47/1994 abrogă Legea 1/1990 şi dispune încă o dată şi de la început înfiinţarea Preşedinţiei României, sub alte condiţii şi auspicii decât cele iniţiale. Problema este că acelaşi parlament care început să emită legi fară consacrare constituţională şi fără acte instituţionale de înfiinţare ca persoană juridică de drept public în cadrul statului naţinal constituţional român (la rândul lui neînfiinţat şi fără graniţe) este cel care a emis şi cea de-a doua lege, fapt care atestă nulitatea/ inexistenţa juridică absolută a obiectului reglementării, adică a instituţiei prezidenţiale.

Ulterior, organizaţia guvernamentală, de asemenea inexistentă juridic în ficţiunea legală constituţională, vine şi ea cu propria Ordonanţa de Urgenţă (1/2001) şi schimbă legea administraţiei prezidenţiale în ceva la fel de nul şi de inexistent: Legea 47/1994 (actualizată şi republicată) privind serviciile din subordinea Preşedintelui României.

Mai mult, însăşi procesul legislativ de adoptare a OUG 1/2001 este viciat din punct de vedere al rigorilor constituţioanle de adoptare.

Conform Constituţiei din 1991 (în vigoare până în 2003), aşadar aplicabilă OUG 1/2001:

Obligativitatea solicitării avizelor devine incidentă de la momentul înfiinţării legal valabile a organului consultativ (3 Noiembrie 1993), dar numai după aprobarea de către Parlament a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (lucru care întâmplă mult mai târziu, mai exact la 26 Februarie 1996).

Practic obligativitatea solicitării de aviz devine incidentă pentru actele normative de tip lege organică, lege ordinară şi OUG începînd cu 29 Martie 1996, adică la 30 de zile de la data data publicării în Monitorul Oficial a Reglamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Legislativ Român (CLR).

Legea 47 a Preşedinţiei României adoptată la 7 iulie 1994 nu intră sub incidenţa obligativităţii solicitării avizului CLR. În schimb OUG 1 din 4 ianuarie 2001, actul legislativ normativ care dă naştere din punct de vedere juridic entităţii Administraţia Prezidenţială de azi şi substituie acesteia fosta Preşedinţie a României, avea nevoie de procedura de avizare în condiţiile legii.

Iată avizul CLR, cu datele de solictare şi respectiv eliberare aviz înscrise pe el:

Ce vedem? Păi vedem că avizul a fost solicitat de Guvern în data de 04.01.2001 şi eliberat de CLR în data de 05.01.2001, doar că Guvernul nu a mai aşteptat după aviz, aşa cum avea obligaţia conform termenelor de avizare prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CLR, adoptat de Parlament la 26 Februarie 1996, ci a şi adoptat ordonanţa în data de 4 (când a solicitat avizul). Termenul până la expirarea căruia trebuia aşteptat avizul era de 24 de ore. Adică Guvernul care a făcut cererea de avizare în data de 4 era obligat să aştepte avizul de la Consiliul Legislativ până în data de 6, nu 5 şi în nici un caz 4. Avizul a venit mai repede, în 5, dar ce să vezi, în 4 ordonanţa fusese deja adoptată.

Guvernul nu avea nici o posibilitate legală să continue procedura legislativă până când fie termenul alocat etapei de avizare era depăşit fără nici un rezultat, fie Consiliul Legislativ, în interiorul termenului, trimitea avizul. Guvernul nu s-a încadrat pe nici una din cele două opţiuni. Această situaţie consacră neconstituţionalitatea OUG 1 din 4 ianuarie 2001, deoarece procedura de avizare NU a fost folosită, consultarea Consiliului Legislativ nefiind concretă şi efectivă, ci iluzorie şi teoretică. Neconstituţionalita-tea ce rezultă ca urmare a unei astfel de practici e consacrată şi prin Decizia CCR nr. 50/2022, pct. 47-52.

Iar de parcă toate aceste nereguli nu ar fi fost de ajuns, descoperim cercetînd în spaţiul comercial internaţional faptul că ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ nu are nici o legătură cu instituţiile de stat ale României, fiind de fapt o afacere încorporată privată, înregistrată sub această denumire în 1993 la Dun & Bradstreet (biroul de credit comercial american creat în 1962 şi protejat prin drepturi de autor), aşadar fără nici o legătură cu apariţia ei în legislaţia PARLAMENTULUI şi GUVERNULUI ROMÂNIEI pentru prima dată cu acest nume în 2001 (prin OUG 1 din 04.01.2001 care modifică denumirea PREŞEDINŢIEI ROMÂNIEI din Legea 47/1994 în ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ)!

Aceeasi aşa zisă legislaţie română se dovedeşte ca nu are nici o legătură cu realitatea din spaţiul comercial internaţional atunci când vorbim de CAMERA DEPUTAŢILOR şi AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ (A.S.F.).

Mai exact, conform OUG 93/2012 (privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară), avem aşa:

Art. 1
(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., se înființează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).
(3) În exercitarea atribuțiilor sale, stabilite de prezentul act normativ, activitatea A.S.F. nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate.

..în timp ce conform situaţiei din Dun & Bradstreet, AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ este subordonată CAMEREI DEPUTAŢILOR, din a cărei familie corporativă face parte.

Datoria pretins publică a României la sfârşitul lunii iulie 2024 era de 208 miliarde de Euro (1035 de miliarde de lei), reprezentand procentual 58,5% din PIB.

PIB-ul (produsul intern brut), în engleză GDP (Gross Domestic Product) este o măsură monetară a valorii de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale, produse și prestate într-o perioadă de timp de 1 an în cadrul unei naţiuni.

Practic, ceea ce ni se impută prin intermediul Ministerului Finanţelor de către organizaţiile nominalizate la punctele 27, 28 şi 29 ale Părţii 1 din prezenta Notificare (ONU, FMI, BIRD, BERD, CFI, BEI, CE, BNR) sunt sume de bani cuantificînd o bunăstare care se ridică la mai mult de jumătate din valoarea totală produsă într-un an de toată populaţia României lucrînd în oricare şi toate afacerile acestei naţiuni.

Cu alte cuvinte, nişte organizaţii private vor să ne spună că toată bunăstarea pe care o ţară întreagă nu reuşeste să o producă prin toate mijloacele pe care le are la dispoziţie şi cu toată populaţia implicată în proces, o au ele, nu se ştie cum, şi ne dau din ea şi nouă. Ceea ce conduce imediat la întrebarea legitimă: de unde atâta prosperitate pe capul organizaţiilor în cauză? Au ele afaceri ultra profitabile în alte ţări, de unde obţin profituri uriaşe pe care mai apoi le investesc în împrumuturi către ţări precum România?

Ei bine, situaţia României nu este una singulară şi nici măcar excepţională. Ea reprezintă doar o mică parte din modul de operare la nivel global al organziaţiilor în cauză. Mai exact, nu doar România se află în situaţia de pretinsă îndatorare la organizaţiile financiare, ci TOATE NAŢIUNILE lumii. Nu există loc pe planetă în care organizaţiile nominalizate să nu pompeze bani, iar în cazul unor naţiuni foarte dezvoltate pe criteriul economic, datoria pretins acumulată la organizaţiile financiare internaţionale depăşeste cu mult 100% din PIB-ul ţărilor respective. Iată situaţia 2023 centralizată de FMI a celor mai îndatorate ţări:

Atenţie! Produsul Intern Brut (PIB/ GDP) nu refectă profiturile (sau câştigurile finale) rezultate din afacerile unei naţiuni, ci producţia brută! Ceea ce înseamnă că organizaţiile care împrumută practic toate naţiunile cu sume de bani care depăşesc valoric întreaga producţie de orice de pe planetă, fie dispun de o bunăstare secretă obţinută în urma unei capacităţi de valorificare nu se ştie cum a nu se ştie ce la nivelul la care nici o naţiune şi toţi conaţionalii ei nu au reuşit vreodată, fie împrumuturile nu sunt de fapt împrumuturi, căci organizaţiile în cauză nu au dispus niciodată de valorile pretins împrumutate şi apoi revendicate cu dobânzi şi penalităţi.

Avînd în vedere că, aşa cum am demonstrat deja, organizaţiile în cauză deţin controlul instrumentelor financiare ale ţărilor în care operează şi se coportă ca stat în stat, lipsa de transparenţă fiind vizibilă inclusiv pe paginile proprii (unde nu găsim nici o informaţie despre valorile deţinute aferente banilor împrumutaţi peste tot şi nici despre modul de generare a lor), se conturează perspectiva perfect rezonabilă conform căreia totul este o schemă piramidală de îmbogăţire, integral frauduloasă, bazată pe nimic concret şi folosindu-se de nişte convenţii fictive - însemnînd instrumente virtuale - pentru spolierea unei planete de resursele ei reale (de-o potrivă materiale şi umane).

Iar pentru a înţelege ce se întâmplă de fapt, e de ajuns să pornim de la umătoarele 4 întrebări pe firul cărora să cercetăm mai departe cum stau de fapt lucrurile:

     1. De unde au băncile atata capital cât nu au naţiunile posibilitatea să producă?

     2. Ce valori reale se află în spatele tuturor acestor capitaluri bancare?

     3. Prin ce titluri atestă băncile dobândirea și deținerea valorilor din spatele capitalurilor?

     4. Cum apar în piață banii tipăriți de bancă (sau mai nou declarați ca existenți într-un computer al băncii)?

Capital [DEX] = totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și servicii destinate vânzării și obținerii de profit.

Conform acestei definiţii a capitalului, asimilarea ca bun economic a unei hartii transformată printr-o convenţie în instrument financiar (investiţional), îi conferă posesorului ei statutul şi puterea unui deţinător de capital. Riscurile cu astfel de convenţii constau în lipsa de corespondenţă dintre instrumentul financiar şi bunul real, adică lipsa unei valori reale în spatele convenţiei virtuale.

În cazul schemei Ponzi pe care băncile au inventat-o în cârdăşie cu guvernele, o convenție de plată emisă de bancă numită monedă sau bancnotă este oferită unui guvern într-o anumită cantitate cu titlu de împrumut, în schimbul angajamentului guvernului de a uza de forța de muncă brută a deținătorilor de certificate de naștere (consemnați pe această cale în evidențele guvernamental-bancare ca unități de muncă și cotizare) pentru a crea efectiv bunăstarea împrumutată fictiv și direcționată ulterior, cu dobânzi şi penalităţi, către bancă.

Practic banca se folosește de certificatele de naștere ca de niște titluri de valoare care atestă - până la proba contrarie - deținerea de către bancă a unităților de muncă generatoare de bunăstare. Fiind considerate capital investițional deținut de corporația comercială globală, în baza lor sunt emise bilete (bani) cuantificând valoric o anumită cantitate de bunăstare prezumată ca putând fi produsă de către unitățile de muncă printr-o anumită formă de control centralizat dorit de bancă și exercitat de guvern. Biletele sunt apoi distribuite cu titlu de împrumut pentru a fi utilizate de guverne pe scară largă, în schimbul perspectivei angajate de acestea de înrobire a populațiilor pentru a produce și direcționa echivalentul în bunăstare aşa zis împrumutată către băncile care nu au deținut-o niciodată.

Toate creditele acordate de bănci funcționează în acest fel, de la guvernamentale până la personale, iar dovada că lucrurile stau astfel și în nici un alt fel rezidă în însăși refuzul băncilor comerciale de a prezenta balanța contabilă debit-credit aferentă așa ziselor împrumuturi individuale (acordate la populație), în loc de irelevantul extras de cont care nu este un document contabil, ci un extrabalanţier, echivalent al unei declaraţii a băncii pe propria răspundere că lucrurile stau aşa cum spune ea şi nicicum altcumva.

De la:	Eduard Irimia <eduard.irimia@gmail.com>
Către:	Contact <contact@ing.ro>
Data:	Jun 26, 2018, 9:41 AM
Subiect:	Re: Informatii ING Bank
Trimis prin:	gmail.com

De la:	<contact@ing.ro>
Către:	<eduard.irimia@gmail.com>
Data:	Jul 26, 2018, 3:23 PM
Subiect:	Informatii ING Bank
Trimis prin:	ing.ro
Semnat de:	ing.ro

Băncile nu vin aşadar cu nimic la mesele credale ale acestei lumi, ci se bazează exclusiv pe o ficțiune comercială numită certificat de naștere, în baza căreia consideră că dețin dreptul de viață și de moarte peste unitățile de producție umane aflate la baza economiei mondiale, complotând mai departe cu așa zisele guverne (în fapt organizații criminale marionetate) pentru a maltrata și sclaviza o lume întreagă în vederea obținerii profitului dorit.

Prin urmare, nu există în fapt valoare cedată de bancă dintr-un portofoliu propriu de valori ca bază prezumtivă a unor viitoare pretenții. În acelaşi timp, în drept nu există posibilitatea ca tu, bancă, să mă prezumi pe mine ca fiind raliat raporturilor comerciale/ jurisdicționale dintre tine și terțe alte organisme comerciale (structura privată Parlamentul României, structura privată Guvernul României, structurile private din subordinea lor sau trusturile create în secret în numele meu prin intermediul certificatului de naștere), toate aceste raporturi constînd în relaţii şi situaţii pe care tu le-ai construit/ întreţinut fără ca eu să fi luat parte la ele (prin acorduri, înțelegeri, convenții, contracte încheiate pe bază de clauze comunicate, explicitate, negociate și agreate sub semnătură privată). Dacă tu consideri că ai ceva de recuperat de la mine, va trebui să demonstrezi mai întâi că ai oferit ceva de la tine, iar mai apoi că ai făcut-o cu acte legal valabile pentru invocarea și forțarea pretenților în raport cu subiecții de drept adresați. Ceea ce nu este cazul.

AFIDAVIT privind condiţionarea neretragerii pretenţiilor dovedit nelegitime de instituirea unor sancţiuni aplicabile co-emitenţilor acestora

7.1. În contextul nedeţinerii unui acord de recunoaştere cu subiecţii de drept cărora li se adresează şi concomitent nedemontării prin AFIDAVIT (conform instrucţiunilor de la pagina 2) a tuturor faptelor indicate şi demonstrate de mine în AFIDAVIT-urile aferente părţilor 1-6 din prezenta Notificare, PARLAMENTUL dovedit nelegitim/ nepublic/ neconstituțional/ nelegal/ nul absolut/ inexistent juridic face ca toate impunerile pe bază de legi, ordonanțe, hotărâri și regulamente emise/ admise/ adoptate/ aprobate în mod tacit sau explicit de acesta ori în executarea edictelor lui de către terţi SĂ FIE nelegitime/ nepublice/ neconstituționale/ nelegale/ nule absolut/ inexistente juridic, fapt avînd ca și consecință inopozabilitatea/ nulitatea/ inexistența juridică a oricărora și tuturor pretențiilor emise în aceste condiții de PARLAMENTUL în cauză și/sau de terți executori/ beneficiari ai dispozițiilor acestuia, privind:

- aducerea de modificări mediului înconjurător cu impact negativ asupra omului, florei și faunei (de-o potrivă domestică și sălbatică): antene, defrișare, vânătoare, poluare, uciderea de animale în gospodarii sub diferite pretexte nejustificate/ neprobate (suficient sau deloc), deținerea/ tranzacționarea/ exploatarea animalelor în condiții chinuitoare/ degradante/ improprii și pentru orice nu servește nevoilor imediate și stringente ale omului (exclus experimentele de orice fel, producția în exces, îmbogățirea, distracția, împopoțonarea, epatarea);

- desemnarea BNR drept unic organism abilitat să stabilească şi să emită mijloacele de plată pe teritoriul României, respectiv să elaboreze şi să aplice politica monetară si de schimb;

7.2. Practic nici o lucrare alterând mediul fizic şi/sau climatul social din interiorul spațiului geografic populat de membrii societății organizate constituțional ca republică nu poate fi efectuată în numele unor dispoziții și norme ale organizațiilor private PARLAMENTUL ROMÂNIEI (compus din CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENAT), GUVERNUL ROMÂNIEI, ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ ori ale structurilor subordonate/ supraordonate/ interconectate acestora fără ca oricare dintre aceste organizații/ structuri și membrii lor să dețină o recunoaștere privată din partea membrilor societății afectate/ vizate privind plasarea celor din urmă sub autoritatea celor dintâi.

7.3. Alegerile nu reprezintă o astfel de recunoaștere, pentru că prin ele nu sunt aleși liderii țării/ statului român/ republicii constituționale România, ci liderii structurilor private din interiorul corporației comerciale globale, fapt care nefiind menționat, explicitat și consemnat ca atare la momentul votului nu valorează recunoaștere a structurilor corpotocrate ca purtătoare de autoritate. Atâta timp cât votul nu investește cu autoritate/ nu mandatează pe funcții/ nu recunoaște ca lideri oameni aparținînd struc-turilor statului național constituțional român (unica formă de autoritate publică ce a fost convenită să existe prin ratificarea de către popor a Constituţiei în vigoare), prezumtiva natură, semnificație și putere juridică a votului poate fi anulată oricând printr-o declarație de intenţie a votantului, realizată sub orice formă, conform căreia votul lui nu înseamnă recunoaşterea implicită a ceea ce doresc să presupună beneficiarii acestuia în lipsa unor clauze anterior comunicate, explicitate, negociate și agreate.

  7.4. Același lucru este valabil pentru toate actele corporației înmânate fără clauze deținătorilor lor (Certificat de Naştere, Carte de Identitate, Permis de Conducere, Paşaport, etc.).

  7.5. Ceea ce înseamnă că PARLAMENTUL trebuie să-și limiteze pretențiile strict la categoria subiecților de drept care intră explicit sub autoritatea lui şi a macrostructurii comerciale private din care acesta face parte. În ceea ce privește restul indivizilor, structura comercială privată are obligația să se delimiteze în mod clar și concret de ei, prin stoparea oricăror acțiuni care le afectează acestora liberul arbitru personal, social și ultimativ spiritual - în speță edictele corporației adresate în mod nespecific tuturor și forțate la grămadă împotriva oricui se nimerește.

  7.6. Având în vedere toată mărturia mea din cuprinsul prezentei Notificări, conform căreia prin actele deținute și negocierile purtate nu mă încadrez în categoria subiecților de drept afectabili de către corporație, rezultă că este obligația PARLAMENTULUI - pe care o solicit realizată întocmai și de îndată - să dezmintă explicit și expres, cu informarea mea în scris, asumată atât de structură cât și de membrii ei, că nu îmi sunt opozabile/ adresabile, nici în parte și nici în tot, lucrările sale concepute și aplicate în mod direct sau prin interpuși, acum sau vreodată, aici și oriunde. Ceea ce înseamnă că nici o lucrare a Parlamentului nu poate să existe dacă afectează direct sau indirect dreptul meu natural de a-mi guverna propria viață, manifestat fără alterarea dreptului natural al celorlalţi indivizi de a o face la rândul lor.

  7.7. CONSECINŢE:

    7.7.1 Toate acordurile/ tratatele/ convențiile ratificate/ parafate/ adoptate de structurile anterior menționate și membrii lor cu alte sisteme organizaționale/ entități individuale, privesc si obligă doar structurile care le-au încheiat și pe membrii acestora, ne reflectînd/ ne reprezentînd voința personală/ populară și neavînd nici un efect juridic/ nici o putere legitimă asupra ființei vii/ persoanei naturale/ cetățeanului republicii constituționale care nu s-a afiliat/ arondat/ subordonat respectivelor structuri și/ sau membrilor lor, prin acorduri/ înțelegeri/ contracte actuale purtătoare de clauze comunicate, explicitate, negociate și agreate în acest sens.

    7.7.2. Toate legile/ ordonanțele/ hotărârile/ regulamentele/ directivele/ ordinele/ decretele care au fost vreodată emise/ adoptate/ aprobate de structurile anterior menționate, respectiv de membrii acestora, nu reflectă/ nu reprezintă voința personală/ populară și nu au nici un efect juridic/ nici o putere legitimă asupra ființei vii/ persoanei naturale/ cetățeanului republicii constituționale care nu s-a afiliat/ arondat/ subordonat respectivelor structuri și/ sau membrilor lor, prin acorduri/ înțelegeri/ contracte actuale purtătoare de clauze comunicate, explicitate, negociate și agreate în acest sens.

    7.7.3. Emiterea și/ sau forțarea de acte şi fapte în condițiile anterior descrise constituie atac la persoană, atac la drepturile omului, atac la societatea organizată constituțional ca republică, atac la liberul arbitru individual, social şi ultimativ spiritual.

7.8. CERINŢE in consecință, la care PARLAMENTUL are obligaţia să se conformeze:

A. Pentru a nu se încadra în scenariul fraudulos anterior menționat şi totodată la cererea mea expresă, PARLAMENTUL și membrii lui au obligația de a edicta printr-un înscris propriu (transmis către mine după ce a fost asumat personal și organizațional) inopozabilitatea față de mine a tuturor faptelor și actelor ai căror autori sunt, respectiv a celor care derivă din ele, operate de terţi. Este vorba despre inopozabilitatea respectivelor fapte şi acte după cum urmează:

      - față de ființa vie si conștientă care sunt,
      - față de statutele deținute și declarate de mine,
      - față de forma de reprezentare pe care am ales-o si folosit-o în relaţie cu cei cărora mă adresez prin prezenta (entități individuale și structuri organizaționale).

B. Tot pentru a nu se încadra în scenariul fraudulos anterior menționat şi totodată la cererea mea expresă, PARLAMENTUL și membrii lui au obligația de a edicta printr-un înscris propriu (transmis către mine după ce a fost asumat personal și organizațional) inopozabilitatea tuturor faptelor și actelor ai căror autori sunt, respectiv a celor care derivă din ele, față de orice individ care declară/ indică/ afirmă neafilierea/ nearondarea/ nesubordonarea sa respectivelor structuri și/ sau membrilor lor, atestată prin simpla inexistență a unor acorduri/ înțelegeri/ contracte actuale conţinătoare de clauze comunicate, explicitate, negociate și agreate în acest sens.

C. Nerealizarea obligației de la punctul B afectează realizarea corectă și completă a obligației de la punctul A, deoarece neagă dreptul meu de a nu fi constrâns de ceva ce nu are dreptul să mă constrângă. Spre exemplu, Parlamentul nu mă poate constrânge să plătesc impozite şi taxe, însă ar putea forța lucrul acesta în mod indirect și nelegitim, instituind spre exemplu peste alţi indivizi care la rândul lor nu pot fi obligați să-i recunoască actele și faptele o așa zisă obligativitate de comercializare a produselor și serviciilor cu TVA (taxă pe valoare adăugată), practic o dijmă neavând legătură cu lanțul de producție sau de prestări servicii, care se aplică nejustificat și merge netransparent către nu se știe cine, urmând ca eu să fiu cel obligat în final să plătesc dijma pentru că alții au fost obligați la rândul lor să o perceapă.

7.9. SANCŢIUNI aferente culpei de neexecutare întocmai şi la termenul din prezenta Notificare a obligaţiilor de la punctul 7.8, instituibile prin simpla comunicare a cerinţelor către părţile adverse, în condiţiile menţionate şi subliniate la punctul 7.1:

1.	Acatrinei Dorel-Gheorghe	35 / SUCEAVA	AUR
2.	Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei	13 / CLUJ	PSD
3.	Adomnicăi Mirela Elena	35 / SUCEAVA	PSD
4.	Aelenei Dănuţ	14 / CONSTANŢA	AUR
5.	Albişteanu Mihail	24 / IAŞI	AUR
6.	Albotă Emil-Florin	30 / OLT	PSD
7.	Alda Adrian	2 / ARAD	PSD
8.	Alexandru Victoria-Violeta	42 / BUCUREŞTI	PNL
9.	Alexe Florin-Alexandru	26 / MARAMUREŞ	PNL
10.	Amet Varol		Minoritati
11.	Andrei Alexandru-Ioan	19 / GIURGIU	PNL
12.	Andronache Gabriel	8 / BRAŞOV	PNL
13.	Andruşceac Antonio	4 / BACĂU	AUR
14.	Apjok Norbert	26 / MARAMUREŞ	Neafiliaţi
15.	Apostol Alin-Gabriel	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
16.	Ardelean Ben-Oni	37 / TIMIŞ	PNL
17.	Atanasiu Onuţ Valeriu	18 / GALAŢI	PNL
18.	Avrămescu Gabriel-Ioan	10 / BUZĂU	PNL
19.	Axinia Adrian-George	31 / PRAHOVA	AUR
20.	Badea Iulian-Alexandru	17 / DOLJ	PSD
21.	Badea Mihai-Alexandru	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
22.	Badiu Georgel	41 / VRANCEA	AUR
23.	Balabaşciuc Călin-Constantin	12 / CĂLĂRAŞI	AUR
24.	Balan Ioan	35 / SUCEAVA	PNL
25.	Balint Liviu-Ioan	16 / DÂMBOVIŢA	PNL
26.	Banias Mircea Marius	14 / CONSTANŢA	PNL
27.	Barbu Costel	36 / TELEORMAN	PNL
28.	Barbu Florin-Ionuţ	30 / OLT	PSD
29.	Barcari Rodica-Luminiţa	23 / IALOMIŢA	PNL
30.	Barna Ilie Dan	34 / SIBIU	USR PLUS
31.	Băcanu Cristian-Tudor	42 / BUCUREŞTI	PNL
32.	Bălăşoiu Aurel	3 / ARGEŞ	PSD
33.	Băltăreţu Viorel	13 / CLUJ	USR PLUS
34.	Bejinariu Eugen	35 / SUCEAVA	PSD
35.	Bende Sándor	21 / HARGHITA	UDMR
36.	Benedek Zacharie	15 / COVASNA	UDMR
37.	Benga Tudor - Vlad	8 / BRAŞOV	USR PLUS
38.	Berescu Monica-Elena	24 / IAŞI	USR PLUS
39.	Biró Rozália-Ibolya	5 / BIHOR	UDMR
40.	Bîlcea Ovidiu-Sergiu	2 / ARAD	PNL
41.	Bîrcă Constantin	12 / CĂLĂRAŞI	PSD
42.	Blaga Daniel-Codruţ	16 / DÂMBOVIŢA	USR PLUS
43.	Bode Lucian Nicolae	33 / SĂLAJ	PNL
44.	Bola Bogdan-Alexandru	14 / CONSTANŢA	PNL
45.	Bota Călin-Ioan	26 / MARAMUREŞ	PNL
46.	Botez Mihai-Cătălin	39 / VASLUI	USR PLUS
47.	Bucura-Oprescu Simona	3 / ARGEŞ	PSD
48.	Budăi Marius-Constantin	7 / BOTOŞANI	PSD
49.	Buican Cristian	40 / VÂLCEA	PNL
50.	Buicu Corneliu-Florin	28 / MUREŞ	PSD
51.	Bulai Iulian	29 / NEAMŢ	USR PLUS
52.	Bulai Oana-Gianina	29 / NEAMŢ	PSD
53.	Burciu Cristina	13 / CLUJ	PNL
54.	Burduja Sebastian-Ioan	42 / BUCUREŞTI	PNL
55.	Buzoianu Diana-Anda	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
56.	Calista Mara-Daniela	29 / NEAMŢ	PNL
57.	Calotă Florică Ică	36 / TELEORMAN	PNL
58.	Cambera Oana-Alexandra	25 / ILFOV	USR PLUS
59.	Cazan Laurenţiu-Nicolae	40 / VÂLCEA	PNL
60.	Cătăniciu Steluţa-Gustica	5 / BIHOR	PSD
61.	Cătăuţă Ana-Maria	4 / BACĂU	PSD
62.	Căuş Vasile-Aurel	5 / BIHOR	PNL
63.	Chelaru Mircia	3 / ARGEŞ	AUR
64.	Chesnoiu Adrian-Ionuţ	30 / OLT	PSD
65.	Chichirău Cosette-Paula	24 / IAŞI	USR PLUS
66.	Chira Claudiu-Martin	37 / TIMIŞ	PNL
67.	Chirilă Virgil Alin	27 / MEHEDINŢI	PSD
68.	Ciofu Cătălina	4 / BACĂU	PNL
69.	Ciolacu Ion-Marcel	10 / BUZĂU	PSD
70.	Ciornei Radu Tudor	35 / SUCEAVA	USR PLUS
71.	Ciubuc Ciprian	9 / BRĂILA	AUR
72.	Cîtea Vasile	24 / IAŞI	PSD
73.	Coarnă Dumitru	12 / CĂLĂRAŞI	PSD
74.	Coleşa Ilie-Alin	13 / CLUJ	AUR
75.	Constantin Daniel	3 / ARGEŞ	PNL
76.	Cozma Adrian-Felician	32 / SATU-MARE	PNL
77.	Cozmanciuc Corneliu-Mugurel	29 / NEAMŢ	PNL
78.	Cristea Andi-Lucian	10 / BUZĂU	PSD
79.	Cristescu Radu-Mihai	32 / SATU-MARE	PSD
80.	Cristian Brian	26 / MARAMUREŞ	USR PLUS
81.	Crîstici Ognean		Minoritati
82.	Cruşoveanu Marian	14 / CONSTANŢA	PNL
83.	Csép Éva-Andrea	28 / MUREŞ	UDMR
84.	Csoma Botond	13 / CLUJ	UDMR
85.	Cupşa Ioan	5 / BIHOR	PNL
86.	Damian Romulus-Marius	11 / CARAŞ-SEVERIN	PSD
87.	Dancă Ionel	41 / VRANCEA	PNL
88.	Dămureanu Ringo	17 / DOLJ	AUR
89.	Dehelean Silviu	5 / BIHOR	USR PLUS
90.	Dinu Cristina-Elena	19 / GIURGIU	PSD
91.	Drancă Andrei-Iulian	7 / BOTOŞANI	USR PLUS
92.	Drulă Cătălin	37 / TIMIŞ	USR PLUS
93.	Dumitrache Ileana Cristina	14 / CONSTANŢA	PSD
94.	Dumitrescu Raluca Giorgiana	23 / IALOMIŢA	PSD
95.	Dumitru Florian-Emil	12 / CĂLĂRAŞI	PNL
96.	Dunava Costel Neculai	4 / BACĂU	PSD
97.	Enachi Raisa	39 / VASLUI	AUR
98.	Farago Petru	2 / ARAD	UDMR
99.	Fădor Angelica	35 / SUCEAVA	PNL
100.	Făgărăşian Valentin-Ilie	43 / DIASPORA	PNL
101.	Fălcoi Nicu	37 / TIMIŞ	USR PLUS
102.	Fechet Mircea	4 / BACĂU	PNL
103.	Feodor Silviu		Minoritati
104.	Feodorov Lucian	7 / BOTOŞANI	AUR
105.	Fifor Mihai-Viorel	2 / ARAD	PSD
106.	Firczak Iulius Marian		Minoritati
107.	Florea Daniel	42 / BUCUREŞTI	PSD
108.	Florea Oana-Consuela	42 / BUCUREŞTI	PSD
109.	Floroiu Ionel	4 / BACĂU	PSD
110.	Flucuş Dumitru	8 / BRAŞOV	PNL
111.	Focşa Dumitru-Viorel	14 / CONSTANŢA	AUR
112.	Folescu Cornel-Vasile	27 / MEHEDINŢI	PSD
113.	Furtună Mirela	38 / TULCEA	PSD
114.	Gál Károly	15 / COVASNA	UDMR
115.	Ganţ Ovidiu Victor		Minoritati
116.	Gavrilă Anamaria	22 / HUNEDOARA	AUR
117.	Gavrilescu Graţiela Leocadia	31 / PRAHOVA	PSD
118.	Georgescu Nicolae	3 / ARGEŞ	PSD
119.	Gheba Daniel-Sorin	17 / DOLJ	USR PLUS
120.	Gheorghe Andrei Daniel	25 / ILFOV	PNL
121.	Gheorghiu Bogdan	35 / SUCEAVA	PNL
122.	Ghera Giureci-Slobodan		Minoritati
123.	Ghiţă Daniel-Florin	25 / ILFOV	PSD
124.	Giugea Nicolae	17 / DOLJ	PNL
125.	Giurgiu Adrian	28 / MUREŞ	USR PLUS
126.	Gîdei Laurenţiu-Viorel	18 / GALAŢI	PSD
127.	Gliga Dumitriţa	28 / MUREŞ	PSD
128.	Goleac Nicoleta-Matilda	42 / BUCUREŞTI	PSD
129.	Grecu Ion-Cătălin	30 / OLT	PSD
130.	Grindeanu Sorin Mihai	37 / TIMIŞ	PSD
131.	Grosaru Andi-Gabriel		Minoritati
132.	Gudu Michael	38 / TULCEA	PNL
133.	Hajdu Gábor	21 / HARGHITA	UDMR
134.	Halici Nicuşor	41 / VRANCEA	PSD
135.	Hangan Pollyanna-Hanellore	22 / HUNEDOARA	USR PLUS
136.	Havârneanu Filip	24 / IAŞI	USR PLUS
137.	Hărătău Elena	4 / BACĂU	PNL
138.	Holban Georgeta-Carmen	16 / DÂMBOVIŢA	PSD
139.	Horga Maria-Gabriela	19 / GIURGIU	PNL
140.	Hurduzeu Florin-Silviu	11 / CARAŞ-SEVERIN	PSD
141.	Huţu Alexandra	7 / BOTOŞANI	PSD
142.	Huţucă Bogdan-Iulian	14 / CONSTANŢA	PNL
143.	Iancu Marius-Ionel	30 / OLT	PSD
144.	Ibram Iusein		Minoritati
145.	Ichim Cristian-Paul	4 / BACĂU	USR PLUS
146.	Ilie Victor	8 / BRAŞOV	USR PLUS
147.	Ilişanu Claudiu-Augustin	4 / BACĂU	PSD
148.	Intotero Natalia-Elena	22 / HUNEDOARA	PSD
149.	Ion Stelian-Cristian	14 / CONSTANŢA	USR PLUS
150.	Ionescu George	31 / PRAHOVA	PNL
151.	Ivan Bogdan-Gruia	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PSD
152.	Ivănuţă Cristian-Daniel	24 / IAŞI	AUR
153.	Kelemen Attila	11 / CARAŞ-SEVERIN	UDMR
154.	Kelemen Hunor	21 / HARGHITA	UDMR
155.	Kiss János	5 / BIHOR	PNL
156.	Kocsis-Cristea Alexandru	24 / IAŞI	PNL
157.	Kolcsár Anquetil-Károly	28 / MUREŞ	UDMR
158.	Könczei Csaba	15 / COVASNA	UDMR
159.	Kulcsár-Terza József-György	28 / MUREŞ	UDMR
160.	Ladányi László-Zsolt	21 / HARGHITA	UDMR
161.	Lasca Mihai Ioan	5 / BIHOR	Neafiliaţi
162.	Lazăr Ion-Marian	40 / VÂLCEA	USR PLUS
163.	Lazăr Teodor	4 / BACĂU	USR PLUS
164.	Leoreanu Laurenţiu-Dan	29 / NEAMŢ	PNL
165.	Longher Ghervazen		Minoritati
166.	Lőrincz Ştefan-Iulian	43 / DIASPORA	USR PLUS
167.	Lungoci Dumitru-Lucian	14 / CONSTANŢA	PSD
168.	Lungu Romeo-Daniel	10 / BUZĂU	PSD
169.	Lupu Andrei-Răzvan	31 / PRAHOVA	USR PLUS
170.	Macovei Silviu Nicu	24 / IAŞI	PSD
171.	Magyar Loránd-Bálint	32 / SATU-MARE	UDMR
172.	Manea Cătălin-Zamfir		Minoritati
173.	Mang Ioan	5 / BIHOR	PSD
174.	Manta Claudiu	20 / GORJ	PSD
175.	Marşalic Jaro Norbert	11 / CARAŞ-SEVERIN	PNL
176.	Mărculescu Dumitru	27 / MEHEDINŢI	PNL
177.	Mărgărit Mitică-Marius	18 / GALAŢI	PSD
178.	Merka Adrian-Miroslav		Minoritati
179.	Miftode Marius-Andrei	8 / BRAŞOV	USR PLUS
180.	Mihalcea Remus-Gabriel	3 / ARGEŞ	PSD
181.	Mihălcescu Carmen-Ileana	42 / BUCUREŞTI	PSD
182.	Miklós Zoltán	15 / COVASNA	UDMR
183.	Mina Marian	19 / GIURGIU	PSD
184.	Mircea Florin	9 / BRĂILA	PSD
185.	Miruţă Radu-Dinel	20 / GORJ	USR PLUS
186.	Mitrea Dumitrina	29 / NEAMŢ	AUR
187.	Miuţescu Gheorghe Adrian	3 / ARGEŞ	PNL
188.	Moisin Radu-Marin	13 / CLUJ	PNL
189.	Moldovan Sorin-Dan	13 / CLUJ	PNL
190.	Molnar Ervin	28 / MUREŞ	PNL
191.	Molnar Radu-Iulian	13 / CLUJ	USR PLUS
192.	Morar Olivia-Diana	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PNL
193.	Moşteanu Liviu-Ionuţ	3 / ARGEŞ	USR PLUS
194.	Muncaciu Sorin-Titus	18 / GALAŢI	AUR
195.	Munteanu Remus	29 / NEAMŢ	PSD
196.	Murariu Oana	13 / CLUJ	USR PLUS
197.	Muraru Iulian-Alexandru	24 / IAŞI	PNL
198.	Muşoiu Ştefan	23 / IALOMIŢA	PSD
199.	Nacov Gheorghe		Minoritati
200.	Nagy Szabolcs	32 / SATU-MARE	UDMR
201.	Nagy Vasile	2 / ARAD	AUR
202.	Nassar Rodica	42 / BUCUREŞTI	PSD
203.	Năcuţă Sorin	24 / IAŞI	PNL
204.	Năsui Claudiu-Iulius-Gavril	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
205.	Neaga Florian-Claudiu	33 / SĂLAJ	PSD
206.	Neagu Denisa-Elena	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
207.	Neaţă Eugen	40 / VÂLCEA	PSD
208.	Nechita Aurel	18 / GALAŢI	PSD
209.	Niţă Nicu	9 / BRĂILA	PSD
210.	Olar Corneliu	1 / ALBA	PNL
211.	Orban Ludovic	42 / BUCUREŞTI	PNL
212.	Ostaficiuc Marius-Eugen	24 / IAŞI	PSD
213.	Oteşanu Daniela	40 / VÂLCEA	PSD
214.	Özmen Oana-Marciana	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
215.	Paladi George-Adrian	9 / BRĂILA	PSD
216.	Pambuccian Varujan		Minoritati
217.	Panait Radu	32 / SATU-MARE	USR PLUS
218.	Paraschiv Rodica	31 / PRAHOVA	PSD
219.	Pavelescu Nicolae	3 / ARGEŞ	PSD
220.	Păunescu Silviu-Titus	23 / IALOMIŢA	AUR
221.	Pecingină Gheorghe	20 / GORJ	PNL
222.	Petreţchi Nicolae-Miroslav		Minoritati
223.	Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina	17 / DOLJ	PSD
224.	Piper-Savu Florin	36 / TELEORMAN	PSD
225.	Pirtea Marilen - Gabriel	37 / TIMIŞ	PNL
226.	Plăiaşu Gabriel	16 / DÂMBOVIŢA	PNL
227.	Polak Tudor	39 / VASLUI	PNL
228.	Poliţeanu Mihai-Laurenţiu	31 / PRAHOVA	USR PLUS
229.	Pop Darius	26 / MARAMUREŞ	AUR
230.	Pop Rareş Tudor	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
231.	Popa Alexandru	9 / BRĂILA	PNL
232.	Popa Radu Mihai	16 / DÂMBOVIŢA	PSD
233.	Popa Ştefan-Ovidiu	40 / VÂLCEA	PSD
234.	Popescu Dan-Cristian	42 / BUCUREŞTI	PSD
235.	Popescu Pavel	42 / BUCUREŞTI	PNL
236.	Popescu Virgil-Daniel	27 / MEHEDINŢI	PNL
237.	Popescu Vlad	35 / SUCEAVA	PSD
238.	Popica Eduard-Andrei	39 / VASLUI	PSD
239.	Predescu Ana-Loredana	8 / BRAŞOV	PSD
240.	Predoiu Marian-Cătălin	31 / PRAHOVA	PNL
241.	Presură Alexandra	17 / DOLJ	PSD
242.	Prişcă Răzvan Sorin	31 / PRAHOVA	PNL
243.	Prună Cristina-Mădălina	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
244.	Prunean Alin-Costel	33 / SĂLAJ	USR PLUS
245.	Puşcaşu Lucian-Florin	35 / SUCEAVA	AUR
246.	Rafila Alexandru	42 / BUCUREŞTI	PSD
247.	Rasaliu Marian-Iulian	8 / BRAŞOV	PSD
248.	Rizea Cristina Camelia	14 / CONSTANŢA	USR PLUS
249.	Rodeanu Bogdan-Ionel	18 / GALAŢI	USR PLUS
250.	Roman Florin-Claudiu	1 / ALBA	PNL
251.	Roman Nicolae	10 / BUZĂU	AUR
252.	Roşca Mircea	31 / PRAHOVA	PNL
253.	Rujan Dumitru	11 / CARAŞ-SEVERIN	PNL
254.	Rusu Daniel-Gheorghe	1 / ALBA	AUR
255.	Salan Viorel	22 / HUNEDOARA	PSD
256.	Sandu Viorica	18 / GALAŢI	PSD
257.	Sas Lóránt-Zoltan	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	USR PLUS
258.	Sărmaş Ioan-Sabin	13 / CLUJ	PNL
259.	Scripnic Lilian	18 / GALAŢI	AUR
260.	Seidler Cristian-Gabriel	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
261.	Seres Dénes	33 / SĂLAJ	UDMR
262.	Sighiartău Robert-Ionatan	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PNL
263.	Simion George-Nicolae	42 / BUCUREŞTI	AUR
264.	Simonis Alfred - Robert	37 / TIMIŞ	PSD
265.	Solomon Adrian	39 / VASLUI	PSD
266.	Stancu Ionel		Minoritati
267.	Stancu Paul	36 / TELEORMAN	PSD
268.	Stativă Irinel Ioan	39 / VASLUI	PSD
269.	Stănescu Vetuţa	22 / HUNEDOARA	PNL
270.	Stângă George-Cătălin	18 / GALAŢI	PNL
271.	Stoian Maria	36 / TELEORMAN	PNL
272.	Stoica Bogdan-Alin		Minoritati
273.	Stoica Ciprian-Titi	37 / TIMIŞ	AUR
274.	Stoica Diana	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
275.	Stoica Elena	41 / VRANCEA	PSD
276.	Stoica Ştefan-Bucur	17 / DOLJ	PNL
277.	Stroe Ionuţ-Marian	17 / DOLJ	PNL
278.	Suciu Sebastian-Ilie	34 / SIBIU	AUR
279.	Suciu Vasile-Daniel	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PSD
280.	Szabó Ödön	5 / BIHOR	UDMR
281.	Şandru Cosmin	37 / TIMIŞ	PNL
282.	Şerban Ciprian-Constantin	29 / NEAMŢ	PSD
283.	Şerban Gianina	25 / ILFOV	AUR
284.	Şimon Gheorghe	26 / MARAMUREŞ	PSD
285.	Şişcu George	38 / TULCEA	PNL
286.	Şlincu Dan-Constantin	7 / BOTOŞANI	PSD
287.	Şoldan Gheorghe	35 / SUCEAVA	PSD
288.	Şoptică Costel	7 / BOTOŞANI	PNL
289.	Şovăială Constantin	34 / SIBIU	PNL
290.	Ştefan Ion	41 / VRANCEA	PNL
291.	Ştirbu Gigel-Sorinel	30 / OLT	PNL
292.	Tanasă Dan	28 / MUREŞ	AUR
293.	Tănase Antonel	42 / BUCUREŞTI	PNL
294.	Tănăsescu Alina-Elena	17 / DOLJ	PSD
295.	Tătaru Nelu	39 / VASLUI	PNL
296.	Teniţă Dragoş-Cătălin	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
297.	Teodoroiu Simona-Maya	31 / PRAHOVA	PSD
298.	Terente Eugen	38 / TULCEA	USR PLUS
299.	Thellmann Christine	34 / SIBIU	PNL
300.	Toader Bogdan-Andrei	31 / PRAHOVA	PSD
301.	Tobă Francisc	8 / BRAŞOV	Neafiliaţi
302.	Toda Daniel-Liviu	37 / TIMIŞ	USR PLUS
303.	Todosiu Beniamin	1 / ALBA	USR PLUS
304.	Toma Ilie	22 / HUNEDOARA	PSD
305.	Toma Vasilică	24 / IAŞI	PSD
306.	Trăilă Cristina	42 / BUCUREŞTI	PNL
307.	Trif Bogdan Gheorghe	34 / SIBIU	PSD
308.	Tudorache Daniel	42 / BUCUREŞTI	PSD
309.	Tuhuţ Radu-Marcel	1 / ALBA	PSD
310.	Tulbure Simina-Geanina-Daniela	43 / DIASPORA	USR PLUS
311.	Turcan Raluca	34 / SIBIU	PNL
312.	Tuşa Adriana Diana	42 / BUCUREŞTI	PSD
313.	Tuţă George-Cristian	25 / ILFOV	PNL
314.	Ţachianu Marian	16 / DÂMBOVIŢA	PSD
315.	Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel	10 / BUZĂU	PSD
316.	Ţoiu Oana-Silvia	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
317.	Ţuţuianu Marius-Horia	14 / CONSTANŢA	PSD
318.	Ungureanu Emanuel-Dumitru	10 / BUZĂU	USR PLUS
319.	Varga Glad-Aurel	2 / ARAD	PNL
320.	Vecerdi Cristina-Agnes	8 / BRAŞOV	PNL
321.	Vexler Silviu		Minoritati
322.	Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina	17 / DOLJ	PSD
323.	Vîlceanu Dan	20 / GORJ	PNL
324.	Volosatîi Boris	43 / DIASPORA	AUR
325.	Vulpescu Ioan	16 / DÂMBOVIŢA	PSD
326.	Weber Mihai	20 / GORJ	PSD
327.	Wiener Adrian	2 / ARAD	USR PLUS
328.	Zakarias Zoltán	21 / HARGHITA	UDMR
329.	Zetea Gabriel-Valer	26 / MARAMUREŞ	PSD
330.	Zisopol Dragoş Gabriel		Minoritati

1.	Achiţei Vasile-Cristian	7 / BOTOŞANI	PNL
2.	Aelenei Evdochia	14 / CONSTANŢA	AUR
3.	Anastase Roberta Alma	31 / PRAHOVA	PNL
4.	Anisie Monica-Cristina	42 / BUCUREŞTI	PNL
5.	Antal István-Loránt	21 / HARGHITA	UDMR
6.	Azamfirei Leonard	28 / MUREŞ	PSD
7.	Badea Viorel-Riceard	43 / DIASPORA	PNL
8.	Banu Claudia-Mihaela	40 / VÂLCEA	PNL
9.	Berea Cristinel-Gabriel	24 / IAŞI	USR PLUS
10.	Bica Dănuţ	3 / ARGEŞ	PNL
11.	Bîca Iulian-Mihail	39 / VASLUI	PNL
12.	Boancă Rodica	23 / IALOMIŢA	AUR
13.	Bodea Marius	24 / IAŞI	USR PLUS
14.	Bodog Florian-Dorel	5 / BIHOR	PSD
15.	Bordei Cristian	13 / CLUJ	USR PLUS
16.	Bourceanu Septimiu-Sebastian	14 / CONSTANŢA	PNL
17.	Breahnă-Pravăţ Ionela-Cristina	4 / BACĂU	PSD
18.	Bumb Sorin-Ioan	1 / ALBA	PNL
19.	Busuioc Andrei	39 / VASLUI	AUR
20.	Cadariu Constantin-Daniel	35 / SUCEAVA	PNL
21.	Carp Gheorghe	5 / BIHOR	PNL
22.	Cazanciuc Robert-Marius	19 / GIURGIU	PSD
23.	Cătană Gheorghe-Adrian	34 / SIBIU	AUR
24.	Cernic Sebastian	4 / BACĂU	USR PLUS
25.	Chirteş Ioan-Cristian	28 / MUREŞ	PNL
26.	Cionoiu Nicusor	12 / CĂLĂRAŞI	PSD
27.	Cioromelea Valentin-Rică	38 / TULCEA	AUR
28.	Ciucă Nicolae-Ionel	17 / DOLJ	PNL
29.	Cîmpeanu Sorin Mihai	42 / BUCUREŞTI	PNL
30.	Cîţu Florin-Vasile	42 / BUCUREŞTI	PNL
31.	Corlăţean Titus	16 / DÂMBOVIŢA	PSD
32.	Cosma Dorinel	7 / BOTOŞANI	AUR
33.	Costea Adrian	23 / IALOMIŢA	AUR
34.	Creţu Gabriela	39 / VASLUI	PSD
35.	Cristescu Ionel-Danut	36 / TELEORMAN	PSD
36.	Cristina Ioan	2 / ARAD	PNL
37.	Császár Károly Zsolt	28 / MUREŞ	UDMR
38.	Cseke Attila-Zoltán	5 / BIHOR	UDMR
39.	Cuc Alexandru-Răzvan	29 / NEAMŢ	PSD
40.	Darău Ambrozie-Irineu	8 / BRAŞOV	USR PLUS
41.	Dăneasă Mircea	35 / SUCEAVA	AUR
42.	Deneş Ioan	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PSD
43.	Dinică Silvia-Monica	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
44.	Dîncu Vasile	13 / CLUJ	PSD
45.	Dogariu Eugen	37 / TIMIŞ	PSD
46.	Dragu Anca Dana	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
47.	Dunca Marius-Alexandru	8 / BRAŞOV	PSD
48.	Fejér László-Ődőn	15 / COVASNA	UDMR
49.	Fenechiu Cătălin-Daniel	4 / BACĂU	PNL
50.	Firea Gabriela	42 / BUCUREŞTI	PSD
51.	Firu Stela	27 / MEHEDINŢI	PNL
52.	Florean Ovidiu-Iosif	6 / BISTRIŢA-NĂSĂUD	PNL
53.	Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela	31 / PRAHOVA	PSD
54.	Genoiu Mihail	17 / DOLJ	PSD
55.	Georgescu Laura	18 / GALAŢI	PSD
56.	Ghica Cristian	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
57.	Gorghiu Alina-Ştefania	37 / TIMIŞ	PNL
58.	Guran Virgil	16 / DÂMBOVIŢA	PNL
59.	Hangan Andrei	9 / BRĂILA	AUR
60.	Hatos Adrian	5 / BIHOR	PNL
61.	Humelnicu Marius	18 / GALAŢI	PSD
62.	Ioan Raluca-Gabriela	41 / VRANCEA	PNL
63.	Iordache Ion	20 / GORJ	PNL
64.	Iovanovici-Şoşoacă Diana	24 / IAŞI	Neafiliaţi
65.	Ivan Dan	26 / MARAMUREŞ	USR PLUS
66.	Kovács Irina Elisabeta	33 / SĂLAJ	UDMR
67.	László Attila	13 / CLUJ	UDMR
68.	Lavric Sorin	29 / NEAMŢ	AUR
69.	Mateescu Sorin-Cristian	14 / CONSTANŢA	AUR
70.	Matei Constantin-Bogdan	40 / VÂLCEA	PSD
71.	Matieş Călin-Gheorghe	1 / ALBA	PSD
72.	Mazilu Liviu-Lucian	27 / MEHEDINŢI	PSD
73.	Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio	25 / ILFOV	PSD
74.	Mihail Radu-Mihai	43 / DIASPORA	USR PLUS
75.	Mircescu Ion-Narcis	3 / ARGEŞ	USR PLUS
76.	Mirea Siminica	30 / OLT	PSD
77.	Mîndruţă Gheorghiţă	35 / SUCEAVA	USR PLUS
78.	Mocioalcă Ion	11 / CARAŞ-SEVERIN	PSD
79.	Muntean Lucica Dina	22 / HUNEDOARA	PNL
80.	Mureşan Claudiu-Marinel	34 / SIBIU	USR PLUS
81.	Mutu Gabriel	42 / BUCUREŞTI	PSD
82.	Nazare Alexandru	31 / PRAHOVA	PNL
83.	Neagu Ionuţ	15 / COVASNA	AUR
84.	Neagu Nicolae	34 / SIBIU	PNL
85.	Negoi Eugen-Remus	14 / CONSTANŢA	USR PLUS
86.	Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin	26 / MARAMUREŞ	PNL
87.	Novák Csaba-Zoltán	28 / MUREŞ	UDMR
88.	Oprea Stefan-Radu	31 / PRAHOVA	PSD
89.	Oprinoiu Aurel	31 / PRAHOVA	USR PLUS
90.	Oros Nechita-Adrian	13 / CLUJ	PNL
91.	Pandea Ciprian	12 / CĂLĂRAŞI	PNL
92.	Pauliuc Nicoleta	25 / ILFOV	PNL
93.	Pălărie Ştefan	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
94.	Petcu Toma-Florin	19 / GIURGIU	PNL
95.	Pistru Eusebiu-Manea	2 / ARAD	PSD
96.	Pîrvulescu Eugen	36 / TELEORMAN	PNL
97.	Popa Maricel	24 / IAŞI	PSD
98.	Popescu Ion-Dragoş	16 / DÂMBOVIŢA	USR PLUS
99.	Postică Andrei	18 / GALAŢI	USR PLUS
100.	Potecă Vasilica	22 / HUNEDOARA	PNL
101.	Poteraş Cosmin-Marian	17 / DOLJ	USR PLUS
102.	Prioteasa Ion	17 / DOLJ	PSD
103.	Pufu Vlad-Mircea	10 / BUZĂU	PNL
104.	Puiu Ovidiu	3 / ARGEŞ	PSD
105.	Purcărin Bianca-Mihaela	4 / BACĂU	PSD
106.	Răducanu Sebastian	37 / TIMIŞ	PSD
107.	Resmeriţă Cornel-Cristian	22 / HUNEDOARA	PSD
108.	Romaşcanu Lucian	10 / BUZĂU	PSD
109.	Rotaru Ion	9 / BRĂILA	PSD
110.	Rujan Ion-Cristinel	20 / GORJ	PSD
111.	Sbîrnea Liliana	10 / BUZĂU	PSD
112.	Scarlat George	18 / GALAŢI	PNL
113.	Scântei Laura-Iuliana	24 / IAŞI	PNL
114.	Spătaru Elena-Simona	42 / BUCUREŞTI	USR PLUS
115.	Stan Ioan	35 / SUCEAVA	PSD
116.	Stănescu Paul	30 / OLT	PSD
117.	Stocheci Cristina-Mariana	3 / ARGEŞ	PSD
118.	Streinu Cercel Adrian	42 / BUCUREŞTI	PSD
119.	Stroe Felix	14 / CONSTANŢA	PSD
120.	Tánczos Barna	21 / HARGHITA	UDMR
121.	Târziu Claudiu-Richard	42 / BUCUREŞTI	AUR
122.	Tîlvăr Angel	41 / VRANCEA	PSD
123.	Toanchină Marius-Gheorghe	8 / BRAŞOV	PSD
124.	Trifan Raoul-Adrian	37 / TIMIŞ	USR PLUS
125.	Trufin Lucian	7 / BOTOŞANI	PSD
126.	Turos Lóránd	32 / SATU-MARE	UDMR
127.	Ţapu Nazare Eugen	29 / NEAMŢ	PNL
128.	Vela Ion-Marcel	11 / CARAŞ-SEVERIN	PNL
129.	Veştea Mihail	8 / BRAŞOV	PNL
130.	Viaşu Cosmin-Cristian	33 / SĂLAJ	USR PLUS
131.	Vicol Costel	38 / TULCEA	USR PLUS
132.	Vlad Sergiu Cosmin	2 / ARAD	USR PLUS
133.	Vlaşin Sorin	26 / MARAMUREŞ	PSD
134.	Voiculescu Liviu-Dumitru	30 / OLT	PNL
135.	Zamfir Daniel-Cătălin	42 / BUCUREŞTI	PSD
136.	Zob Alexandru-Robert	32 / SATU-MARE	USR PLUS

------------------------------------------------------------------------------------

Inscrisul cu valoare de act autentic (din punct de vedere al apartenenţei lui la structurile interpelate), reprezentand:

7. Raspunsul derizoriu, obraznic, neconform si tardiv la Notificarea de mai sus, emis de SECRETARUL GENERAL ADJUNCT al CAMEREI DEPUTATILOR sub nr. 24/462/28.11.2024 (acesta fiind singurul raspuns primit) poate fi consultat oricand de catre partile participante la dialog, prin accesarea link-ului anterior. Pentru descarcarea documentului se va folosi numele de utilizator "PARLAMENTUL-ROMANIEI" si parola reprezentata de CNP-ul utilizat de mine in documente, incadrat intre cratime ("-xxxxxxxxxxxxx-").

Etapa a 2-a:

> A 2-a Notificare a PARLAMENTULUI ROMANIEI, realizata printr-un AFIDAVIT recapitulativ (declaratie de fapte adevarate sub prestare de juramant) privitor la notificarea precedenta si raspunsul de 10 randuri oferit respectivei Notificari de catre PARLAMENT, acest AFIDAVIT atestand situatia partilor si relatia dintre ele, cu tot cu obligatiile ce rezulta de aici. Modificari clarificatoare ulterioare. Lipsa totala de obiectii si reactii din partea PARLAMENTULUI si parlamentarilor.

I. Mesajele de transmitere si inregistrare la Camera si la Senat a Notificarii cu AFIDAVIT-ul recapitulativ, in forma initiala din 5 Decembrie 2024..

II. Mesajele de transmitere si inregistrare la Camera si la Senat a documentului reprezentand modificari clarificatoare la Notificare, din data de 6 Decembrie 2024..

9. Modificari clarificatoare la Notificare - documentul original, asa cum a fost acesta transmis si receptionat, pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul Notificarii. Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10972/06.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3279/A/06.12.2024.

------------------------------------------------------------------------------------

>>> CONTINUTUL CONEXAT si COROBORAT al celor doua documente indicate mai sus - reprezentand a doua Notificare in forma ei actualizata, unitara si finala..

Adresă fizică: Palatul Parlamentului, strada Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucureşti, România
Adresă electronică: srp@cdep.ro , infocdep@cdep.ro

Numitul Eduard Cristian Irimia, fiinţă vie şi conştientă de sine activînd statutar ca persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), reprezentat (ne-exclusiv) în sensul statutelor menţionate prin entitatea comercială EDUARD CRISTIAN IRIMIA cu CNP 179xxxxxxxxxx - conform Certificat de Naştere seria N.12 nr. 337866 reglementat prin AFIDAVIT nerebutat nr. 177859 / 08.05.2024 actualizat la versiunea curentă nr. 416210 / 27.11.2024 (disponibilă în integralitatea conţinutului său aici: https://www.fiintasuverana.ro/documente-administrativ-contractuale/demersul-privind-certificatul-de-nastere.html#etapa-11), stabilită astfel ca urmare a dialogului administrativ desfăşurat în perioada 23.01.2024 – 27.11.2024 cu Primăria Mun. Craiova conform etapelor şi înscrisurilor publicate în integralitate pe pagina de internet de mai sus,

.. cu adresa fizică de corespondenţă Aleea xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, sect. 3, Bucureşti

Notificare cu AFIDAVIT de actualizare a relaţiei dintre părţi
şi activare a răspunderii contractuale (comerciale)
după încheierea dialogului administrativ şi a negocierilor astfel realizate

1. Notificarea înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/9903/31.10.2024 şi la SENAT sub nr. 2988A/31.10.2024.

2. Informarea nr. 1 cu privire la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 3b-23/a/400/04.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3015A/04.11.2024.

3. Informarea nr. 2 cu privire la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 3b-23/a/410/07.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3049A/07.11.2024.

4. Anunţul privind publicitatea Notificării actualizate prin Informările 1 si 2, înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10174/11.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3066/A/11.11.2024.

5. Informare nr. 3 privind prelungirea termenului de răspuns la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10519/20.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3148/A/20.11.2024.

6. Notă explicativă privind Informarea nr. 3, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10592/21.11.2024 şi la Senat sub nr. 3159/A/21.11.2024.

..situaţia şi relaţia dintre părţi la data de 5 Decembrie 2024 se prezintă în felul următor:

AFIDAVIT (declaraţie de fapte adevărate sub prestare de jurământ)
privind actualitatea relației și situației

1. Întrucât Parlamentul nu a contrazis și nu a demontat (cu argumente și dovezi) nici una din afirmațiile și demonstrațiile mele, nici în interiorul termenului oferit de mine (atât în faza inițială, cât și în prelungiri) și nici chiar în interiorul termenului de 30 de zile pe care el singur și l-a decretat ca fiind propriul lui termen de răspuns (în baza OG 27/2002 aprobată prin Legea 233/2002), Parlamentul și membrii lui au acceptat fără obiecții faptele declarate și demonstrate ca fiind adevărate în cele 7 AFIDAVIT-uri din Notificarea mea.

2. În baza faptelor comunicate, demonstrate și acceptate, nici unul din edictele Parlamentului nu poartă efecte juridice asupra persoanei mele, de-o potrivă cea privată și cea publică, întrucât din faptele consemnate rezultă nulitatea absolută/ inexistența juridică a structurii parlamentare și a edictelor sale vizavi de toți acei subiecți de drept care nu au încheiat un acord privat explicit cu structura comercială parlamentară și/sau cu membrii săi, în vederea exercitării din partea celor din urmă a unei forme de autoritate asupra celor dintâi. Am demonstrat în ceea ce mă privește că nu s-a întâmplat asta nici în cazul formei alese de reprezentare (ne-exclusivă) a mea (IRIMIA EDUARD CRISTIAN cu CNP 1791022163239) și nici în cazul oricărei alte forme/ construcții/ ficțiuni juridice prin care aș fi ales vreodata să mă reprezint în sensul celor două statute deținute, menţionate în antetul prezentei Notificări cu tot cu detalii.

3. Rezultă imediat că toate structurile și entitățile care activează în baza unor acte ale PARLAMENTULUI sunt de asemenea nule/ inexistente în raport cu subiecții de drept menționați anterior, căci nu poate purta efect faţă de respectivii subiecţi de drept legitimarea conferită de PARLAMENT prezenței terţelor entităţi şi structuri într-un circuit juridic din care omul vizat şi PARLAMENTUL care a reglementat nu fac parte concomitent. Vorbim aici despre structuri şi entităţi precum ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ, GUVERNUL ROMÂNIEI, toate ministerele şi miniştrii, toate agențiile și regiile, toate primăriile şi primarii, prefecturile şi prefecţii, consiliile locale/ sectoriale și județene/ generale împreună cu toţi consilierii, toate direcțiile și comitetele, toate serviciile secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIA, DGPI, DOS), de asemenea CSAT, CCR, CSM, ICCJ, UNBR, UNEJ, UNNPR, JANDARMERIA ROMÂNĂ şi jandarmii, POLIȚIA ROMÂNĂ şi poliţiştii, ca să nominalizez doar pe cele mai importante. Cu toate acestea, existența și activitatea entităților și structurilor exemplificate mai sus, bazată pe orice alte reglementări, emise de orice alte foruri care nu sunt acest parlament cu cele două camere ale sale şi membrii lor, așadar avînd ca sursă de provenienţă terţe acte și fapte comerciale/ organizaţionale/ individuale, în măsura în care ele nu intră sub incidenţa pct. 9 din prezenta Notificare, au acea forță legală/ comercială (de a însemna ceva în raport cu persoana mea şi a oricui altcuiva) pe care le-o conferă orice fel de recunoaștere a lor obținută prin acorduri comerciale private, însemnând negocierea explicită cu subiecţii de drept adresaţi a unei relații și situații concrete şi clare din punct de vedere al naturii, semnificației și puterii juridice a ei. În schimb, entitatea ori structura intrată sub incidența punctului 9 (fie că este direct vizată, fie că este creată/ încorporată de o structură/ entitate direct vizată) nu se mai află în ipostaza de a mai putea să însemne sau să intreprindă ceva în această lume, aspect care golește de orice semnificație și putere, de orice natură ar fi ele, oricare și toate actele și faptele sale în raport cu orice ființă și fenomen din realitatea socială și ultimativ planetară. Consecințele activării situației de la punctul 9 lucrează independent de aducerea lor la cunoștința mea şi/sau de acțiunile ori inacţiunile mele ulterioare comunicării prin care s-au stabilit definitiv obligaţiile şi procedurile de plată a căror nerealizare, întocmai şi la timp, conduce la situaţia de la pct. 9.

4. Datorită faptului că Parlamentul nu a dorit să edicteze limitarea ingerințelor sale printr-un înscris opozabil tuturor acelor entităţi şi structuri care continuă să emită pretenții în numele Parlamentului (peste mine și peste ceilalți subiecți de drept ne-eligibili), fiind reglementate să existe și să facă asta chiar de către Parlament, cele două organizații care compun PARLAMENTUL (în speță CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL), respectiv membrii lor (deputații și senatorii), au demonstrat, la capătul termenului nevalorificat alocat pentru remedierea situației sau demontarea realității existenței ei, că se înscriu față de mine, respectiv față de toți ceilalți subiecți de drept din aceeași categorie, într-un raport comercial fraudulos de care nu doresc să se dezică/ dezmintă, cu toate consecințele care decurg de aici, comunicate și acceptate fără obiecții la capătul dialogului administrativ și negocierilor care s-au încheiat.

5. Unica reacție a Parlamentului a constat în adresa de răspuns nr. 24/462 din data de 28.11.2024 emisă de CAMERA DEPUTAŢILOR, adresă compusă din două declarații vădit neadevărate, după cum urmează..

„Referitor la (..) actul constitutiv al Camerei Deputaţilor, vă menţionăm Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 1/09.06.1990 pentru aprobarea Normelor preliminare (..) privind activitatea Adunării Deputaţilor.”

Am demonstrat că nu este aşa în pagina 62 a Notificării (unde am dezbătut inclusiv hotărârea nominalizată în adresa de răspuns din care am citat), de asemenea în paragraful 2 de la pagina 64 a Notificării, precum şi în ultimul paragraf din pagina 66 a Notificării, susţinerile şi demonstraţiile mele nefiind tratate şi nici demontate de reprezentanţii CAMEREI, care au formulat declaraţia de mai sus fără a o însoţi de nici un fel de argument sau dovadă care să-i confere valoare de adevăr.

„Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei României.”

Am demonstrat contrariul la punctele 1-33 din Partea I a Notificării (paginile 3-49), fără a fi contrazis nici măcar cu privire la un singur punct. Neprezentarea de argumente şi dovezi menite şi capabile să susţină declaraţia CAMEREI în contradictoriu cu ce am afirmat şi demonstrat eu, duce această declaraţie în derizoriu şi o lipseşte de orice valoare de adevăr (factual şi juridic).

6. În plus, un răspuns tardiv, care nu tratează decât o parte infimă din subiectele notificării la care face referire și care nu este oferit sub forma unui document echivalent (ca natură, semnificație și putere juridică) declarației de fapte adevărate sub prestare de jurământ (AFIDAVIT) pe care eu am folosit-o în dialogul cu Parlamentul, reprezentînd forma solemnă de afirmare, atestare și asumare a unui conținut informațional autentic și actual, nu face decât să arunce în derizoriu atât răspunsul cât și pe autorul/ emitentul acestuia, fiind totodată o mărturie a neconformității poziției adoptate de emitent în raport cu cerințele de legitimitate și legalitate aferente relației și situației.

7. Având în vedere că relația și situația întemeiată pe dialogul administrativ și negocierile care s-au încheiat privește atât PARLAMENTUL/ parlamentarii, cât și toate structurile/ fiinţele care se află în spatele acestora și le controlează/ încorporează existenţa/ lucrările/ mişcările, rezultă că răspunderea, conform clauzelor comunicate, explicitate, negociate și acceptate, revine întregului angrenaj de contributori la realitatea existentă, angrenaj însemnînd toate formele de fiinţare contributoare, indiferent de întinderea pe orizontală și/sau pe verticală a respectivului angrenaj, vizibilă sau nu, știută sau neștiută, în plan concret sau în plan subtil, ori de forma contributivă (distinctă/ individuală sau prin aparteneţă/ asociere), aşa cum rezultă din clarificările făcute în acest sens la punctul 1.4 al Informării nr. 1 şi la paragraful 7.9.2 din CONTRACTUL de la paginile 107-108 ale Notificării din 31.10.2024, reformulat prin intermediul pct. 2 din Informarea nr. 2.

8. Ceea ce înseamnă că în acest moment toți factorii direct sau indirect implicați urmează a fi responsabilizați în acord cu plata convenită conform punctelor 7.9.1 şi 7.9.2 din CONTRACT, ca şi consecinţă a forțării unei relații și situații devenită și dovedită ilegitimă, ilegală, iresponsabilă, irațională. Conform clauzei contractuale 7.9.3, plata nu are menirea de a legitima ilegitimitatea, de a legaliza ilegalitatea, ci doar de a muta resursele din sfera de influență/ deținere/ gestiune a celor care nu se mai califică să le aibă (voi) către cei care s-au calificat mai nou pentru ele (eu).

9. Refuzul/ eşecul de conformare la plată conform rigorilor și termenelor comunicate și acceptate conduce automat la situația de a cărei declanşare şi derulare conform pct. 7.9.4 din CONTRACT s-a legat în mod iremediabil și irevocabil întregul angrenaj de structuri și entități contributoare la prezenta relație și situație: "(..) subiecţii sancţiunilor de la punctele 7.9.1 şi 7.9.2 consimt ca, în cazul refuzului de conformare întocmai la sancţiuni, să fie deposedaţi integral de toate beneficiile vieţii terestre şi de însăşi posibilitatea de a mai întreprinde ceva, orice, în planul terestru al existenţei, acum şi oricând, sub această formă şi sub oricare alta, împlinirea întocmai şi de îndată a legământului urmînd să intre sub incidenţa forţelor care guvernează la nivel determinant şi în mod echitabil această lume şi realitate".

10. Efect al faptelor consemnate la punctele anterioare, părțile vizate au următoarele obligații de îndeplinit:

10.1 Cele două camere ale PARLAMENTULUI şi membrii lor trebuie să îmi achite în termen de 7 zile calendaristice de la momentul consemnării finale a culpei (realizată de mine prin AFIDAVIT-ul din prezenta Notificare, odată acesta rămas nerebutat prin nevalorificarea procedurii de răspuns descrisă mai jos, în secţiunea cu acelaşi nume) prejudiciul stabilit la valoarea de 500.000 Euro pentru fiecare cameră a PARLAMENTULUI, respectiv pentru fiecare membru nominalizat al acesteia (deputat şi senator), în forma şi metoda ce va fi comunicată la momentul respectiv, actualizată valoric confom echivalentului EURO în bunuri materiale la cursul BNR al zilei de azi (1 Euro = 0,02 grame Aur).

10.2 Macro-structura din interiorul căreia s-a planificat/ organizat/ materializat/ controlat existenţa şi activitatea celor două camere şi a membrilor lor deputaţi şi senatori, înţelegînd prin macro-structură ansamblul format din toate fiinţele şi organizaţiile, oriunde plasate în timp şi spaţiu, oricât de simple sau de complexe, care încorporează şi/sau controlează, în mod direct sau indirect, distinct sau prin asociere, oricare dintre camerele PARLAMENTULUI şi pe oricare dintre PARLAMENTARI ori au făcut-o în decursul celor 45 de ani ai mei, în termen de 7 zile calendaristice de la momentul consemnării finale a culpei (realizată de mine prin AFIDAVIT-ul din prezenta Notificare, odată acesta rămas nerebutat prin nevalorificarea procedurii de răspuns descrisă mai jos, în secţiunea cu acelaşi nume) îmi dezvăluie identitatea/ statutul/ calitatea fiecărei părţi din întregul ansamblu de relaţii şi situaţii, de asemenea modul de constituire, organizare şi funcţionare a părţilor şi a întregului, precum şi lista completă a bunurilor şi privilegiilor pe care le deţin sau de care dispun aceste părţi şi întregul (prin furnizarea tuturor documentelor care consemnează aceste lucruri), după care, în următoarele 7 zile calendaristice, îmi cedează cu acte toate bunurile indicate (mobile, respectiv imobile), precum şi toate privilegiile consemnate (facilităţi, respectiv împuterniciri), fără posibilitatea de a le mai revendica/ reînsuşi/ recupera în vreun fel.

10.3 Inexistenţa faptelor şi actelor aferente punctului 10.2 nu se prezumă, ci va trebui declarată şi dovedită prin AFIDAVIT (rămas nerebutat) de către PARLAMENT (membri şi camere) pentru a nu fi considerată nedezvăluire (tăinuire), deci refuz de conformare la sancţionare (motiv de activare a scenariului de la punctul 9 descris mai sus), totul în interiorul aceluiaşi termen de 7 zile calendaristice de la momentul consemnării finale a culpei (realizată de mine prin AFIDAVIT-ul din prezenta Notificare, odată acesta rămas nerebutat prin nevalorificarea procedurii de răspuns descrisă mai jos, în secţiunea cu acelaşi nume).

Realitatea din prezentul AFIDAVIT poate fi combătută doar printr-un alt AFIDAVIT cu afirmații contrare celor făcute de mine aici, obligatoriu însoțite de acele indicii - extrase din ce s-a discutat până acum pe bază de înscrisuri - menite și capabile să susțină, pe baza documentelor tranzacționate de părți, orice fel de realitate contrară. Termenul acordat dreptului vostru de a combate prin AFIDAVIT realitatea din propriul meu AFIDAVIT este de 3 zile calendaristice de la momentul înregistrării prezentei. Nevalorificarea procedurii, în sensul netransmiterii unui AFIDAVIT de rebutare a propriului meu AFIDAVIT (în tot sau în parte) conduce la instituirea din momentul epuizării termenului de 3 zile alocat acestei proceduri, a termenului de 7 zile alocat prin contract achitării de obligațiile care v-au fost puse în vedere și pe care, într-un astfel de scenariu, le-ați reconfirmat în mod ne-echivoc și definitiv prin lipsă de reacție. O eventuală rebutare a propriului meu AFIDAVIT prin emiterea unui document similar de către voi se va face cu prioritate pe mail, prin trimiterea documentului către ambele adrese personale de email (menţionate în antet), trimitere însoțită obligatoriu și de o expediere a documentului prin Poșta Română, folosind pentru acest lucru scrisoarea poștală cu valoare și confirmare de primire, înregistrată la oficiul poștal al expeditorului cel mai târziu în ultima zi de comunicare a unui răspuns de acest gen, care este Luni, 8 Decembrie 2024, totul sub sancțiunea decăderii din dreptul de a vi se mai recunoaște înscrisul (prin netransmiterea lui în termen și/sau nefolosirea metodei poștale învederate și/sau netransmiterea sa concomitentă pe ambele mele adrese de email). În cazul în care procedura este valorificată conform specificațiilor, achitarea de obligații se suspendă până la momentul transmiterii unui nou AFIDAVIT din partea mea, cu referire la cel pe care l-am primit din partea voastră, în sensul verificării situaţiei şi a incidenţei pe mai departe a obligaţiilor.

Dacă pentru a răspunde la Notificarea mea de 124 de pagini din 31 Octombrie 2024 v-a luat 28 de zile (presupunînd că poate fi numit răspuns fiţuica transmisă de Camera Deputaţilor pozată mai sus), prin raportare la numărul de pagini ale Notificării de acum, adică 7, cu atât mai mult cu cât aceasta este NUMAI şi DOAR despre anterioara, însemnînd că jucaţi exclusiv pe terenul integral cunoscut de până acum, formularea unui răspuns la prezenta vă va lua de 124/7=18 ori mai puţin timp, însemnînd, raportat la cele 28 de zile în care aţi formulat răpsunsul anterior, un interval de timp de 28 : 18 = 1,5 zile. Eu, generos de fel, v-am oferit dublu, adică un termen de 3 zile. Dacă în mod cu totul excepţional consideraţi că nu vă este de ajuns acest interval de timp, vă ofer posibilitatea de prelungire a lui cu încă 2 zile, în condiţiile unei solicitări făcută în acest sens de către părţile adresate, obligatoriu în interiorul intervalului de timp acordat, şi doar motivat, cu argumente şi dovezi capabile să ateste intenţia de a oferi un răspuns amplu şi complex, care nu poate fi realizat altfel.

Semnătura: Eduard Cristian Irimia, toate drepturile rezervate conform Certificat de Nastere N.12-337866, reglementat prin AFIDAVIT nr. 177859/08.05.2024

------------------------------------------------------------------------------------

>>> La Notificarea de mai sus, nimeni (nici PARLAMENT, nici PARLAMENTARI) nu a furnizat nici un raspuns.

Etapa a 3-a:

> Nota de plata aferenta relatiei si situatiei, cu punerea in executare a obligatiilor ce revin organizatiei PARLAMENTULUI, persoanelor parlamentarilor, precum si acelor structuri/ entitati care le incorporeaza/ controleaza pe anterioarele.

10. ATESTARE FINALA a relatiei si situatiei, cu executarea obligatiilor de informare si plata, inscris pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul Notificarii. Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 23/a/470/10.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3305/A/10.12.2024.

------------------------------------------------------------------------------------

Adresă fizică: Palatul Parlamentului, strada Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucureşti, România
Adresă electronică: srp@cdep.ro , infocdep@cdep.ro

Numitul Eduard Cristian Irimia, fiinţă vie şi conştientă de sine activînd statutar ca persoană naturală subiect de drept (statut privat cu toate drepturile rezervate) şi cetăţean al republicii constituţionale România (statut public, emanaţie voluntară a celui privat), reprezentat (ne-exclusiv) în sensul statutelor menţionate prin entitatea comercială EDUARD CRISTIAN IRIMIA cu CNP 179xxxxxxxxxx - conform Certificat de Naştere seria N.12 nr. 337866 reglementat prin AFIDAVIT nerebutat nr. 177859 / 08.05.2024 actualizat la versiunea curentă nr. 416210 / 27.11.2024 (disponibilă în integralitatea conţinutului său aici: https://www.fiintasuverana.ro/documente-administrativ-contractuale/demersul-privind-certificatul-de-nastere.html#etapa-11), stabilită astfel ca urmare a dialogului administrativ desfăşurat în perioada 23.01.2024 – 27.11.2024 cu Primăria Mun. Craiova conform etapelor şi înscrisurilor publicate în integralitate pe pagina de internet de mai sus,

.. cu adresa fizică de corespondenţă Aleea xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, sect. 3, Bucureşti

ATESTARE FINALĂ a statutului şi obligaţiilor părţilor după epuizarea fără nici o reacţie
a termenului de răspuns la Notificarea cu AFIDAVIT de actualizare a relaţiei şi situaţiei
înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10932/05.12.2024 şi la SENAT
sub nr. 3268/A/05.12.2024, explicitată suplimentar prin înscrisul Modificări clarificatoare,
înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10972/06.12.2024
şi la SENAT sub nr. 3279/A/06.12.2024

Efect al nerebutării AFIDAVIT-urilor cuprinse în Anexele 1-8 din prezenta şi, prin urmare, a rămânerii lor valabile în mod definitiv şi în integralitate (arătînd şi atestînd realitatea incontestabilă şi ultimativă a situaţiei părţilor şi relaţiei dintre ele), întocmite astfel ca urmare a dialogului administrativ derulat în perioada 30.10.2024 – 09.12.2024 între mine şi părţile nominalizate în antet conform documentelor indicate la pagina 4 din prezenta, se consemnează ca finale, irevocabile, mandatorii şi executorii aspectele statutare şi obligaţiile contractuale consemnate în AFIDAVIT-urile despre care fac vorbire, constituind actualmente legea imuabilă a părţilor.

În vederea îndeplinirii obligaţiilor statutare şi contractuale aferente realităţii consemnate în AFIDAVIT-urile menţionate, se impune ducerea la îndeplinire a următoarelor sarcini:

I. Organizaţiile comerciale private CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL ROMÂNIEI, împreună cu agenţii lor (DEPUTAŢII şi SENATORII), vor efectua în 7 zile calendaristice de la momentul înregistrării prezentei, adică cel mai târziu până la data de 18.12.2024, plăţile menţionate la pct. 7.9.1 (teza 1) din AFIDAVIT nr. 7, respectiv la pct. 10.1 din AFIDAVIT nr. 8, conform facturilor (în sens de note de plată) puse la dispoziţie în Anexa nr. 9 din prezenta.

DEX: “FACTÚRĂ2 ~i f. 1) Act contabil sau comercial care indică cantitatea, calitatea și prețul mărfurilor sau a serviciilor executate. 2) Notă de plată. 3) Formular tipărit pe care se întocmește un astfel de act sau o astfel de notă de plată.”

II. Entităţile (fiinţele) şi structurile (organizaţiile) care încorporează/ controlează CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL ROMÂNIEI, respectiv pe DEPUTAŢI şi pe SENATORI, vizate de mine în mod explicit (conform antet) încă de la prima comunicare din această serie, au de transmis în 7 zile calendaristice de la momentul înregistrării prezentei, adică cel mai târziu până la data de 18.12.2024, toate informaţiile menţionate la pct. 7.9.2 (teza 1) din AFIDAVIT nr. 7, respectiv la pct. 10.2 (teza 1) din AFIDAVIT nr. 8. În cazul minţitului în declaraţii/ afirmaţii se intră direct sub incidenţa punctului V din prezenta, conform pct. 7.9.2 (teza 4) din AFIDAVIT nr. 7.

III. Dacă obligaţia de la pct. II a fost dusă la îndeplinire corect şi complet, următoarea obligaţie ce incumbă aceloraşi entităţi (fiinţe) şi structuri (organziaţii) este transferul tuturor bunurilor şi privilegiilor consemnate prin informaţiile furnizate aferent pct. II de la ele către mine, conform pct. 7.9.2 (teza 2) din AFIDAVIT nr. 7, respectiv pct. 10.2 (teza 2) din AFIDAVIT nr. 8, în termen de 7 zile calendaristice de la epuizarea cu succes a termenului consacrat îndeplinirii obligaţiei de la pct. II.

IV. Cum inexistenţa faptelor şi actelor de la punctul II nu se prezumă (prin tăcere), în cazul în care ele nu există, în baza pct. 7.9.2 (teza 3) din AFIDAVIT nr. 7, respectiv pct. 10.3 din AFIDAVIT nr. 8, incumbă în sarcina CAMEREI DEPUTAŢILOR şi SENATULUI ROMÂNIEI, respectiv a DEPUTAŢILOR şi SENATORILOR, obligaţia de a mă informa despre acest lucru în decurs de 7 zile calendaristice de la momentul înregistrării prezentei, adică cel mai târziu până la data de 18.12.2024, prin AFIDAVIT însoţit de argumente şi dovezi contra la tot ce am arătat eu ca fiind controlul exercitat din culise asupra celor două camere şi membrilor lor, prin apartenenţa membrilor la grupări oculte (în speţă servicii secrete şi societăţi secrete), precum şi prin încorporarea celor două camere în structuri comerciale internaţionale, din care au şi apărut, ca efect al unor fapte şi acte private (de care se face vorbire parţial pe zona de informare publică a platformei DUNS şi mult mai mult pe zona privată de acces la platformă). În cazul minţitului în declaraţii/ afirmaţii se intră direct sub incidenţa punctului V din prezenta, conform pct. 7.9.1 (teza 2) din AFIDAVIT nr. 7.

V. Eşecul de a duce la îndeplinire corect şi complet obligaţiile de la punctele I-IV declanşează automat scenariul descris la pct. 7.9.4 din AFIDAVIT nr. 7, la care face referire şi pct. 9 din AFIDAVIT nr. 8. Punerea în mişcare a mecanismului descris este independentă de aducerea sa la cunoştinţa mea şi de orice acţiuni sau inacţiuni ale mele ulterioare prezentei comunicări, conform pct. 3 din AFIDAVIT nr. 8, ultima teză.

1. Notificarea înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/9903/31.10.2024 şi la SENAT sub nr. 2988A/31.10.2024

2. Informarea nr. 1 cu privire la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 3b-23/a/400/04.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3015A/04.11.2024

3. Informarea nr. 2 cu privire la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 3b-23/a/410/07.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3049A/07.11.2024

4. Anunţul privind publicitatea Notificării actualizate prin Informările 1 si 2, înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10174/11.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3066/A/11.11.2024

5. Informare nr. 3 privind prelungirea termenului de răspuns la Notificare, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10519/20.11.2024 şi la SENAT sub nr. 3148/A/20.11.2024

6. Notă explicativă privind Informarea nr. 3, înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10592/21.11.2024 şi la Senat sub nr. 3159/A/21.11.2024

7. Inscrisul autentic reprezentand raspunsul derizoriu si tardiv nr. 24/462/28.11.2024 emis de SECRETARUL GENERAL ADJUNCT al CAMEREI DEPUTATILOR (singurul raspuns primit)

8. NOTIFICARE cu AFIDAVIT de actualizare a relaţiei dintre părţi şi activare a răspunderii contractuale (comerciale), înregistrată la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10932/05.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3268/A/05.12.2024

9. Modificări clarificatoare la anterioara Notificare, document înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/10972/06.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3279/A/06.12.2024

.. au rezultat următoarele AFIDAVIT-uri nerebutate (declaraţii de fapte adevărate necontestate, făcute sub prestare de jurământ), atestînd şi consemnînd realitatea situaţiei părţilor şi a relaţiei dintre ele, după cum urmează:

>> ANEXA 1: Afidavit nr. 1 (de atestare a faptului că organziaţiile nominalizate şi membrii lor nu recunosc şi nu respectă Constituţia României, respectiv nu există şi nu activează în spaţiul juridic naţional constituţional)

>> ANEXA 2: Afidavit nr. 2 (de atestare a faptului că organizaţiile nominalizate - CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL - nu sunt şi nu au fost vreodată instituţii/ autorităţi publice ale statului constituţional român, ci structuri comerciale private)

>> ANEXA 3: Afidavit nr. 3 (de atestare a faptului membrii organizaţiilor nominalizate - CAMERA DEPUTAŢILOR şi SENATUL - nu sunt funcţionari publici/ demnitari ai statului constituţional român, ci agenţi comerciali ai structurilor private indicate)

>> ANEXA 4: Afidavit nr. 4 (de atestare a faptului că nu există o relaţie comercială anterioară sau curentă între mine şi structurile comerciale private nominalizate, respectiv între mine şi membrii lor, privind recunoaşterea lor ca purtătoare a vreunei forme de autoritate peste mine)

>> ANEXA 5: Afidavit nr. 5 (de atestare a statutului meu în relaţia cu entităţile/ structurile cărora mă adresez, în sensul clarificării naturii, semnificaţiei şi puterii juridice a reprezentării mele prin intermediul entităţii comerciale IRIMIA EDUARD CRISTIAN cu CNP 179xxxxxxxxxx)

>> ANEXA 6: Afidavit nr. 6 (de atestare a existenţei pretenţiilor în fapt fără acoperire în drept peste persoana mea şi alţii, emise şi exercitate direct sau împreună cu terţi de către structurile şi entităţile nominalizate, prin activităţile din actuala legislatură şi din anterioarele post-decembriste, în integralitatea lor)

>> ANEXA 7: Afidavit nr. 7 (privind condiţionarea neretragerii pretenţiilor dovedit nelegitime de instituirea unor sancţiuni aplicabile co-emitenţilor acestora)

>> ANEXA 8: Afidavit nr. 8 (de actualizare a relaţiei dintre părţi şi activare a răspunderii contractuale/comerciale după încheierea dialogului administrativ şi a negocierilor astfel realizate)

Ca efect al AFIDAVIT-urilor nerebutate anterior menţionate, au rezultat obligaţiile de plată învederate în prezenta, urmînd să se realizeze conform facturilor din ANEXA 9.

>> ANEXA 9: facturi PARLAMENT şi PARLAMENTARI (obligaţiile de plată incidente ca efect al nerebutării, nici în tot şi nici în parte, a celor 8 AFIDAVIT-uri anterior menţionate, concomitent cu rămânerea în pasivitate vizavi de acţiunile solicitate)

Semnătura: Eduard Cristian Irimia, toate drepturile rezervate conform Certificat de Nastere N.12-337866, reglementat prin AFIDAVIT nr. 177859/08.05.2024

Etapa a 4-a:

> Explicitari suplimentare prin acte cu rol de clarificare, implicand atat notificare, cat si ofertare. Nici un raspuns din partea PARLAMENTULUI si parlamentarilor, valorand acceptare tacita si neconditionata a tot ce s-a comunicat/ negociat.

11. Aspecte clarificatoare privind ajungerea în punctul în care ne aflăm şi semnificaţiile/ implicaţiile ALEGERII care urmează să fie făcută - documentul original, asa cum a fost acesta transmis si receptionat, pentru a carui descarcare se va folosi numele de utilizator "PARLAMENTUL-ROMANIEI" si parola reprezentata de CNP-ul utilizat de mine in documente, incadrat intre cratime ("-xxxxxxxxxxxxx-"). Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/11163/12.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3327/A/12.12.2024.

12. AFIDAVIT nr. 9 privind rigorile comunicarii, pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul lucrarii anterioare. Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/11239/16.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3352/A/16.12.2024.

13. Explicitarea unor termeni și expresii din AFIDAVIT nr. 9, inscris pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul lucrarii anterioare. Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/11364/18.12.2024 (confirmat prin mesajul de la ora 8:06 AM de la Cabinet Secretar General), respectiv la SENAT sub nr. 3374/A/18.12.2024 (confirmat prin mesajul de la ora 9:02 AM de la Biroul de Relaţii Publice al SENATULUI ROMÂNIEI).

14. AFIDAVIT (nr. 10) privind situaţia după epuizarea tuturor termenelor, pentru a carui descarcare se vor folosi aceleasi date de conectare ca in cazul lucrarii anterioare. Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/11467/19.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3382/A/19.12.2024.

Etapa 5:

15. Inscrisul concluziv de final reprezentand VERDICTUL, pentru a carui descarcare se va folosi numele de utilizator "PARLAMENTUL-ROMANIEI" si parola reprezentata de CNP-ul utilizat de mine in documente, incadrat intre cratime ("-xxxxxxxxxxxxx-"). Acest înscris a fost înregistrat la CAMERA DEPUTAŢILOR sub nr. 2/11549/20.12.2024 şi la SENAT sub nr. 3392/A/20.12.2024.